„Hoț în lege” salvat de legile din România. Cum a scăpat un interlop din mafia rusă de sub nasul autorităților române

Ion Gușan, zis „Nicu Patron”, este considerat în cercurile infracționale un „hoț în lege” (vor v zakone), adică un infractor care se supune regulilor temutei mafii rusești și nu legilor naționale sau internaționale.

„Hoții în lege” se bucură de recunoaștere și autoritate în rândul cercurilor infracționale și au căpătat notorietate în Rusia și în fostele state sovietice mai ales după prăbușirea URSS, când criminalitatea organizată din spațiul ex-sovietic a explodat.

Ion Gușan a fost cel care a controlat, o bună perioadă, lumea interlopă din Republica Moldova, susțin surse judiciare. Numele său a devenit cunoscut în România pentru prima dată în 2013, cu ocazia unui asasinat la comandă comis în București de câțiva membri ai grupării sale. El este cercetat pentru acte de crimă organizată și în alte state europene, printre care Franța.

Banda lui Ion Gușan, cunoscută sub numele de „Gruparea Patron”, s-a format în Republica Moldova în jurul anilor 2000. Printre activități: asasinate la comandă, trafic ilegal de persoane, migrație ilegală, proxenetism, contrabandă, colectarea de taxe de protecție, șantaj, spălare de bani, cămătărie, extorcări de bani, jaf, coruperea unor funcționari.

În rândul serviciilor de informații românești, numele lui Ion Gușan a devenit cunoscut pentru prima dată la mijlocul anilor 2000.

Asta pentru că o parte importantă din banii produși de Ion Gușan și rețeaua sa proveneau din România, care este și în prezent o sursă importantă de desfacere a tutunului de contrabandă din Republica Moldova.

Cum a fost prins și cum a fost scăpat

Primul contact cu legea românească a lui Ion Gușan a fost în 2007, când a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru trafic de migranți. În 2013, „hoțul în lege” a fost reținut din nou de procurorii DIICOT din România, în baza unor interceptări realizate de Serviciul Român de Informații care arătau că Gușan conducea o grupare transfrontalieră de trafic de țigări.

Individul, alături de alte persoane – cetățeni români și basarabeni deopotrivă – ar fi adus cantități foarte mari de țigări netimbrate din Republica Moldova în România.

În țara vecină ar fi controlat mai multe fabrici de tutun clandestine. Astfel de unități ar fi funcționat în trecut, sub protecția „grupării Patron” și în țări precum Bulgaria, Belgia, Cehia sau Ungaria.

Multe dintre țigările de contrabandă care ajung în România provin din Republica Moldova. Imagine generică.

Capturarea de către autoritățile române a lui Ion Gușan a fost văzută, astfel, ca o lovitură dată de instituțiile judiciare împotriva unuia dintre cei mai notorii infractori din estul Europei.

Printre persoanele arestate la acea vreme și care aveau să fie inculpate în dosar s-a numărat și Daniel Trandafirescu, avocat, fost polițist, fiul unei judecătoare de la Tribunalul Prahova și a adjunctului șefului Poliției Prahova de la acea vreme.

Ion Gușan a fost eliberat în 2015, fiind o perioadă și arestat la domiciliu. Ulterior, s-a mutat, din câte știau autoritățile române, în satul Dudu din județul Ilfov.

A fost prezent, alături de avocat, la câteva dintre termenele procesului său, în care au fost inculpați de DIICOT pentru fapte de crimă organizată 18 persoane.

Prejudiciul din dosar a fost de 19 milioane de lei, bani pe care statul român ar fi trebuit să îi încaseze din taxele și accizele tutunului de contrabandă adus de „gruparea Patron” în România.

DIICOT făcea, la momentul respectiv, și un calcul. Fabricile clandestine din Moldova ale grupării produceau în jur de 16.000 de pachete de țigări pe zi, mare parte pentru piața neagră din România.

În 2016, Ion Gușan a fost condamnat la 14 ani și 8 luni de închisoare. Tot atunci, erau condamnați și mai mulți membri au rețelei pe care DIICOT susținea că o controlează.

„Hoțul în lege” nu a intrat însă la închisoare atunci. A contestat decizia iar, în 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție din România a decis rejudecarea cazului pentru nerespectarea unor proceduri judiciare.

Dosarul s-a reluat la Curtea de Apel București. Între timp, Curtea Constituțională a României a stabilit, tot în 2018, că probele din dosarele penale obținute de anchetatori cu ajutorul serviciilor secrete trebuie înlăturate.

Probele în cazul lui Gușan se bazau în mare parte pe interceptările realizate de SRI, anchetatorii nereușind să obțină alte mărturii sau dovezi care să îl incrimineze.

Astfel, în 2020, pedeapsa inițială de 14 ani și 8 luni primită de Gușan se transformă în achitare. Curtea de Apel București motiva la acea vreme:

„În urma înlăturării interceptărilor convorbirilor telefonice, restul probelor administrate în cauză nu sunt suficiente, în opinia Curții, pentru a duce la pronunțarea unei soluții de condamnare.”

Cei mai mulți dintre ceilalți inculpați au fost, însă, condamnați la acea vreme. Valeriu Gori, de pildă, unul dintre locotenenți, a primit 9 ani și 6 luni, Vasile Trohin și Vladimir Luca au primit 7 ani și 6 luni de închisoare, Veaceslav Hariton 7 ani ș.a.

Și acele pedepse au fost șterse cu buretele. Acum câteva zile, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a pus cruce tuturor acuzațiilor, invocând, în cazul celor mai mulți dintre inculpați, prescrierea faptelor.

De această dată nu a mai fost vorba de decizia CCR privind probele realizate de serviciile secrete, ci o altă decizie a judecătorilor constituționali, cea privind prescrierea faptelor anterioare anului 2018.

Cum a scăpat Gușan?

Ion Gușan a fost investigat în tot acest timp și de Procurorul Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Paris, de asemenea pentru fapte de crimă organizată.

În mai 2022, autoritățile române au primit de la cele franceze o cerere de arestare preventivă pe numele „hoțului în lege”. Li s-a cerut ca Gușan să fie arestat și extrădat în Franța, pentru a fi cercetat și judecat acolo.

Pe 20 mai, Curtea de Apel București a admis cererea de extrădare. Cu o condiție: ca aceasta să aibă loc după ce procesul de la Înalta Curte în care Gușan era încă implicat la acea vreme (DIICOT formulase apel) se va termina.

Mandatul judecătorilor bucureșteni ar fi trebuit pus în aplicare, așadar, pe 9 decembrie, după ce achitarea lui Gușan a devenit definitivă.

În România, mandatele de arestare sunt puse în executare de Poliție, care a mers la locuința lui Gușan din județul Ilfov pentru a-l aresta. Acesta nu a fost, însă, de găsit.

Autoritățile române încearcă acum să dea de urma individului, pe care l-au dat în urmărire internațională pentru a-l readuce în țară și, mai apoi, preda în Franța.

„Împotriva celui în cauză, Curtea de Apel București a emis mandat de arestare preventivă în vederea extrădării pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere la o grupare infracționala în vederea săvârșirii de infracțiuni, extorcare în banda organizata, spălare de bani în banda organizată, spălare de bani obținuți din extorcări săvârșite în banda organizată, deținere în banda organizată de tutun prelucrat fără documente justificative legale, import și contrabandă de produse din tutun prelucrat comis în banda organizată”, arată Poliția Română.

Infracțiunile menționate sunt cele pentru care Ion Gușan este cercetat în Franța.

Europa Liberă nu a reușit să obțină un punct de vedere de la Ion Gușan. Nici unul dintre avocații săi nu a putut fi contactat.

Articol preluat de la Europa Liberă România