Un interviu cu analistul politic Ion Tăbârță, de la Institutul Viitorul.
Europa Liberă: Domnule Ion Tăbârță, haideți să facem o radiografie a ceea ce se întâmplă în procesul de reglementare transnistreană. Subiectul pare oarecum trecut pe planul doi, pe fundalul agitației de la Chișinău și a schimbărilor care au avut loc la vârful puterii. Dumneavoastră cum vedeți lucrurile, mai ales că acum câteva zile a avut loc întâlnirea dintre negociatorii de la Chișinău și Tiraspol, Vasile Șova și Vitali Ignatiev?
Ion Tăbârță: „Da, într-adevăr, putem să atestăm o anumită trecere pe planul secund a problematicii transnistrene. Trebuie să recunoaștem că în Republica Moldova, dar nu numai în Republica Moldova, chiar și în aceeași Ucraina, au avut loc evenimente mult mai importante,
A avut loc un transfer de putere în Republica Moldova, are loc un transfer de putere în doi pași în Ucraina – inițial, alegerea unui nou șef al statului, mai recent vedem că un partid politic apropiat acestui șef al statului, Zelenski, practic a câștigat puterea în statul vecin. De aceea toată lumea aștepta resetarea puterii atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina, pentru ca, ulterior, reieșind din schimbările la nivel de conducere a acestor țări, probabil să aibă discuția pe problematica transnistreană și, desigur, o nouă reimpulsionare sau, dimpotrivă, stagnare în problematica dialogului transnistrean.”
Europa Liberă: În percepția dumneavoastră – pentru că, într-adevăr, se recalibrează niște lucruri la nivel strategic – schimbările de la Chișinău și cele de la Kiev în ce direcție ar putea duce reglementarea transnistreană?
Ion Tăbârță: „Desigur, vom avea o altă abordare, urmează să vedem care. În ultimii doi ani, poate chiar și mai mult, de la semnarea acelor protocoale sau decizii protocolare între Chișinău și Tiraspol, care au fost în jur de cinci, șase la număr, relația a fost personalizată. Am avut o relație legată între Plahotniuc, Poroșenko, Gușan. Din acești trei actori decizionali, a rămas doar Gușan.
În Ucraina, vedem că Zelenski mai degrabă patinează pe problematica Donețk-ului și a Crimeii, decât pe problematica ce ține de regiunea Odesa. Poroșenko, fiind descendent din această regiune, era apropiat de această regiune, avea anumite conexiuni chiar personale, avea o cu totul altă abordare față de problematica transnistreană, pentru că el era descendent de aici și avea și interese la nivel personal, ceea ce nu există la Zelenski.
În Republica Moldova, avem acum, cred că, o anumită dualitate. Pentru că în Republica Moldova de problematica transnistreană, din 1992 până în anul 2009, responsabil a fost șeful statului. Ca după anul 2009, în prim-plan să iasă prim-ministrul – a fost în mod special Vlad Filat. Pentru ca, începând cu anul 2016, dar în mod special s-a văzut acest lucru în 2017, 2018, responsabil de problematica transnistreană a fost domnul Plahotniuc.
Igor Dodon va încerca să se activeze pe această problematică...
Acum avem în continuare Guvernul, care, de fapt, este logic și normal, din punct de vedere instituțional, să fie instituția responsabilă. Dar, trebuie să luăm în calcul, că în cadrul Guvernului, responsabil de problematica transnistreană este domnul Vasile Șova, care este omul președintelui Igor Dodon, care tot timpul s-a manifestat activ în ceea ce privește problematica transnistreană. Am avut anumite inițiative în prima parte a mandatului, însă nimeni nu l-a luat în serios. Sigur că Igor Dodon va încerca să se activeze pe această problematica, va încerca să-și fortifice pozițiile. Desigur, el va încerca să meargă și pe filiera Moscovei, filiera rusă.
Însă probabil toată lumea așteaptă să vadă cum se așează aici lucrurile, cum se așează din punct de vedere instituțional aceste plăci ale puterii aici, dar și în Ucraina. Iar ulterior, în dependență cum vor evolua lucrurile atât la Kiev, cât și la Chișinău, probabil va avea loc o impulsionare sau o stagnare a dialogului privind problematica transnistreană.”
Europa Liberă: La Chișinău, premierul Maia Sandu declară cu mai multe ocazii că una din prioritățile Guvernului este combaterea contrabandei și a traficului la frontiere și formatul 5+2 ar trebui să devină o platformă pentru această prioritate.
Ion Tăbârță: „Va fi foarte dificil de realizat acest lucru, trebuie să fim conștienți.”
Europa Liberă: Există foarte multe interese la mijloc, există scheme de trafic patronate de oameni foarte influenți și din Republica Moldova, și din Ucraina, din Rusia - cel puțin, s-a vorbit foarte mult despre asta, că Transnistria este o gaură neagră.
Ion Tăbârță
Ion Tăbârță: „Separatismul transnistrean la un moment dat a devenit o afacere și o afacere prodigioasă pentru cercuri înalte decizionale, nu numai locale, de aici din Moldova, din regiunea Odesa sau Transnistria, dar chiar de la Moscova.
La un moment dat, cele mai mari profite din regiunea transnistreană le avea un grup de generali de la Moscova care, prin intermediul regiunii, pur și simplu traficau ilicit armament. Și mai multe voci spun că, de fapt, Igor Smirnov din această cauză și a fost scos – pentru că el permanent avea anumite comisioane de la aceste operații ilicite cu armament, iar aceste comisioane ale lui permanent au crescut, iar ultimele comisioane erau în jur de 40-50 de milioane de dolari, cel puțin aceste sume erau vehiculate. Și Igor Smirnov anume și din aceste considerente a fost scos de la putere, pe lângă faptul că deja obosise pe toată lumea.
De aceea, să vorbim acum despre faptul că aceste scheme ilicite vor fi eradicate, pentru asta va trebui o voință politică foarte mare și o voință politică nu numai a unei componente politice din coaliția de guvernare, dar vom avea nevoie de un consens la nivelul întregii coaliții de guvernare.
Va trebui o voință politică foarte mare...
Vom vedea care va fi poziția Partidului Socialiștilor, pentru că este una când tu într-adevăr îți dorești să realizezi eradicarea acestor scheme și altceva este să vreai să le preiei. Pentru că, din păcate, experiența anilor 2009, 2010, 2011 cam aici a fost. O serie de scheme, da, poate au și fost combătute, dar au fost combătute aceste minore pentru ca ulterior cele mari să fie preluate. Cred că aici va fi marea tentație.
Și avem anumite exemple sau cazuri mai minore, nu mai vorbesc de cele legate de trafic de armamente - cea cu Duty Free-ul. E clar că era un mod legalizat de a trafica țigări prin intermediul regiunii transnistrene mai departe spre România și așa mai departe.
Da, este o prioritate unde trebuie, până la urmă, să facă o anumită ordine, dar noi totodată trebuie să fim realiști, să înțelegem că această stare a lucrului există de aproape 30 de ani.
A doua parte a problemei, ceea ce se referă la mecanismul 5+2. Acest mecanism mai degrabă a fost unul pentru a menține status-quo-ul. Trebuie să o spunem pe șleau că acest mecanism nu a fost unul de soluționare. El, mai degrabă, a permis să menținem problematica transnistreană într-o anumită albie a stabilității. Berlin și Berlin-plus în formatul 5+2 mai degrabă au fost posibile în urma acelor înțelegeri informale dintre domnul Plahotniuc și domnul Gușan. Și trebuie să spunem pe șleau aceste lucruri – că dacă nu ar fi existat acea înțelegere între aceste două persoane și fără o anumită acord al ex-președintelui Poroșenko, tot ce s-a întâmplat în formatul 5+2 în 2017, 2018 nu ar fi fost posibil.”
Europa Liberă: Și îmi imaginez că acum dispariția lui Vlad Plahotniuc a adus o anumită confuzie la Tiraspol.
Ion Tăbârță: „A adus o anumită confuzie și acum lucrurile trebuie să se reașeze. Acele plăci tectonice care există în această problematică au suferit un anumit cataclism, un anumit cutremur și acum toată lumea așteaptă ele treptat, treptat să se așeze și să vedem ce va urma.
### Vezi și... ### Ion Leahu: „În formatul „5+2” ar trebui să se discute în exclusivitate problemele politice”Mie încă nu îmi este clar care este poziția propriu-zisă a Guvernului Maiei Sandu față de problematica transnistreană, pentru că ceea ce a declarat doamna prim-ministru este mai degrabă un enunț, dar încă nu este un plan de acțiuni sau cel puțin Guvernul trebuie să aibă o strategie, poate o viziune – unde vrem să ne ducem?
Pentru că formatul 5+2 trebuie să discute problemele globale, dar la noi formatul 5+2 cumva a fost localizat. Ceea ce s-a vorbit, ceea ce se va rezolvat cu acele decizii protocolare trebuie să se refere la nivelul grupurilor de lucru. Formatul 5+2 trebuie să se ocupe de soluționarea globală sau soluționarea politică a conflictului, dar nu să se împotmolească cumva în aceste aspecte mărunte, ele sunt importante pentru cetățeanul de rând și ele trebuie să persiste, ele trebuie să fie în grija autorităților Republicii Moldova, dar ele nu trebuie să substituie procesul de soluționare a conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: S-a anunțat deja o dată pentru următoarea întâlnire în formatul 5+2, zilele de 7 și 8 octombrie. Care sunt provocările pentru această întâlnire?
Ion Tăbârță: „Cred că mai degrabă acum vom avea o întâlnire de facere a cunoștinței, cu toate că…”
Europa Liberă: Iarăși, din nou, după 25 de ani?
Ion Tăbârță: „Da, bine, Ignatiev este deja o persoană cunoscută, însă îl avem pe domnul Șova. Ce ne va spune domnul Șova, domnul Șova este un profesionist…”
Europa Liberă: Domnul Șova este, și el, foarte vechi în acest proces.
Ion Tăbârță: „Exact, este un profesionist, însă el nu a mai participat în procesul de negocieri de vreo zece ani. Timp de zece ani lucrurile s-au schimbat. Până la urmă, știți, este o întâlnire dintre cei noi și cei vechi, nu mai știi care sunt noi și care sunt vechi, pentru că Ignatiev deja este în proces, domnul Șova nu a fost, dar a fost cândva când nu era Ignatiev. Și mai degrabă vom avea o anumită tatonare.
Dle Șova va ține cont de ce va spune și președinția...
Este evident că abordarea domnului Șova va fi cu totul alta, dacă să facem o comparație cu precedentul ocupant al acestei funcții, mă refer la doamna Lesnic. Domnul Șova, din câte știm, are o anumită poziție și o anumită abordare a sa, însă ea trebuie de sincronizat cu Executivul. Și, desigur, el va ține cont de ce va spune și președinția.
Să spunem acum că avem mari așteptări, nu. Mai degrabă, toată lumea se întreabă dacă vom avea o continuare a ceea ce a fost în 2017-2018, sau acele procese declanșate vor fi stopate, sau poate ele vor fi continuate, dar sub o altă formă? Însă, totodată, toată lumea înțelege că evoluția de mai departe va depinde de ce se întâmplă în regiune, de ce se întâmplă în Ucraina, care va fi evoluția politică în Republica Moldova. Acum nu putem vorbi despre o anumită schimbare sau o anumită impulsionare a conflictului transnistrean. Mai degrabă va fi o întâlnire de curtoazie la nivel de format diplomatic.”