Irina Corobcenco (Promo-LEX): „există tendința în societate” de a găsi țapul ispășitor

Chișinău, Piața de Flori închisă din cauza pandemiei de coronavirus, 3 aprilie 2020

Pandemia de coronavirus a dus și la intensificare a mesajelor de ură, mai ales pe rețelele sociale, deși nici lumea politică nu este cruțată. Majoritatea au ca țintă persoanele infectate cu noul coronavirus și prin extensie, moldovenii din diaspora, văzuți drept un focar de contaminare. O recentă declarație a Asociației Promo-Lex constata că mesajele instigatoare la ură sunt prezente preponderent în spațiul virtual – pe rețele sociale. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Irina Corobcenco din cadrul Asociației Promo-Lex, specializată pe identificarea discursului de ură, constata cu regret că aceste mesaje nu sunt moderate în niciun fel, prin urmare sunt văzute și chiar apreciate de alți utilizatori ai internetului.

Your browser doesn’t support HTML5

Irina Corobcenco



Irina Corobcenco: „În contextul pandemiei, acest tip de discurs în Republica Moldova într-adevăr a luat start la începutul lunii martie și de atunci până acum el se manifestă preponderent în spațiul virtual, adică în spațiul online, vine prin intermediul comentariilor, prin postările pe care aceștia le fac despre oamenii care sunt purtători ai acestui virus sau despre politicienii pe care îi învinovățesc de cele mai mute ori sau îi asociază cu acest virus.

### Vezi și... ### Avocatul poporului și organizațiile pentru drepturile omului apără diaspora de stigmatizare și excluziune

În același timp, acest tip de discurs este utilizat inclusiv de politicieni, mulți dintre ei aleg să vorbească despre COVID-19, despre pandemie și starea de urgență adresându-se publicului ca electorat, de fapt, și nu ca o societate care se află într-o stare de urgență și are nevoie de niște măsuri clare și niște mesaje de încurajare.”

Europa Liberă: Dar de ce este păgubos un asemenea comportament din partea politicienilor?

Irina Corobcenco: „El este periculos, în primul rând, pentru că stigmatizează anumiți oameni și această stigmatizare determină un val de mesaje de ură, prin care oamenii care sunt asociați cu COVID-19 riscă să fie supuși unei forme de discriminare în grupurile sau în comunitățile din care fac parte. Pe de altă parte, pe termen lung, dacă nu vor exista mesaje sau îndemnuri din partea autorităților prin care oamenii să fie invitați să-și manifeste solidaritatea, înțelegerea unul față de celălalt, atunci aceste mesaje, în funcție de modul în care va evolua situația privind pandemia, vor putea duce la un moment dat la creșterea în intensitate a acestor mesaje și poate chiar apariția unor forme de violență, pentru că există cumva o tendință în societate de a identifica un țap ispășitor.

Iată de ce, probabil, unul din grupurile afectate de aceste mesaje sunt cetățenii Republicii Moldova din diaspora, sunt inclusiv romii, persoanele care sunt deja infectate de COVID sau fiind presupuse a fi infectate și politicienii.

Și avem aceste grupuri care sunt afectate în această perioadă de acest tip de discurs. Ar fi bine și ar trebui ca autoritățile pe lângă mesajele de îndemn la susținere a medicilor care se află în prima linie să aibă și un mesaj care să-i îndemne pe cetățenii Republicii Moldova să fie atenți unul cu celălalt, să se ajute unul pe celălalt, fără a încerca să transmită diverse mesaje de discriminare, ură unul împotriva celuilalt, pentru că acest lucru, de fapt, nu ne va ajuta pe nimeni în situația în care suntem, ci dimpotrivă ne va dezbina și vom avea mai mult de pierdut decât de câștigat.”

Europa Liberă: Irina, de câțiva ani apărătorii drepturilor omului încearcă să promoveze un proiect de lege care ar sancționa discursul de ură. Din punctul Dvs. de vedere, de ce durează atât de mult?

### Vezi și... ### Yan Feldman(psiholog): „Acțiunile tale contează, solidaritatea ajută, ura ucide”

Irina Corobcenco: „Greu de spus, pentru că acest proiect de lege într-adevăr în 2016 a fost inițial discutat și votat în prima lectură, ulterior a fost lăsat într-o parte. Probabil pentru că și prioritățile celor aflați la guvernare în perioada din 2016 până acum au fost altele și nu au fost neapărat focusate pe acest subiect atât de important pentru noi, de fapt, pentru că așa cum știți, în ultimii ani, de când Asociația Promo-LEX monitorizează discursul de ură, acesta este într-o continuă creștere.

Temerea mea este că acest tip de discurs nu doar la nivelul Republicii Moldova, dar și la nivel internațional se va acutiza în următoarea perioadă.

Temerea mea este că acest tip de discurs nu doar la nivelul Republicii Moldova, dar și la nivel internațional se va acutiza în următoarea perioadă, pentru că încep să apară diverse știri care țin mai mult de domeniul geopolitic și diverse afirmații ale liderilor internaționali cu privire la acest virus, pe care le etichetează cu o anumită țară sau cu alta. Și atunci, în momentul în care avem astfel de mesaje de la liderii internaționali, liderii mondiali mă tem că va exista o transpunere a acestui mesaj la nivel național și micro, adică către societăți, către oameni care vor prelua acest tip de mesaj și îl vor promova în continuare în bulele lor, în comunitățile mici pe care le au în rețelele de socializare.

Mi-aș dori ca autoritățile să-i atenționeze pe cetățenii Republicii Moldova că nu este nevoie ca oamenii și nu trebuie oamenii să fie discriminați, indiferent de locul unde se află sau de unde vin și în ce situație se află.”

Europa Liberă: Deci, corect vă înțeleg, umanitatea este și va fi pusă la grea încercare în aceste luni?

Irina Corobcenco: „Da, absolut. Cred că aici va trebui să ne demonstrăm unul celuilalt că am rămas la fel de umani și de deschiși și să ne ajutăm unul pe celălalt, indiferent de situația în care suntem, pe noi înșine în țară, dar și pe ceilalți din alte țări care au nevoie. Vedem și la nivelul Uniunii Europene că s-au solidarizat țările între ele și au început să aibă diverse acțiuni de ajutor reciproc pentru a se susține. Deci e nevoie să fim deschiși pentru cei de aproape, în maxima proximitate a noastră, dar și cei care nu neapărat sunt aici, dar au nevoie de susținere.”