ONG-urile acuzate în acest proces detectau bărci în pericol și le duceau, în siguranță, către navele militare europene sau către paza de coastă italiană.
„Ne acuză de cooperarea cu traficanții, că am fi lucrat clandestin cu organizații obscure, spuneau că oamenii n-aveau nevoie să fie salvați”, explica anul trecut Kathrin Schmidt, coordonatoarea operațiunilor de pe nava Iuventa, una din cele mai vizate de autoritățile italiene.
După șapte ani în care procesul a fost lungit, „adevărul a fost recunoscut”, au transmis vineri activiștii de la Save the Children.
Katrin Schmidt și alții ca ea s-au implicat în salvarea migranților în 2015, când numărul trecerilor pe mare a crescut brusc. La acea vreme, două incidente au dus la moartea a peste 1.200 de oameni, înecați în decursul unei singure săptămâni.
În 2016, guvernul italian, confruntat cu sosirea a peste 180 de mii de migranți, a început să „descurajeze” sosirea bărcilor pe Mediterană. Pentru a ajuta miile de oameni în pericol, în lipsa intervenției autorităților, ONG-urile au început să se implice în operațiunile de salvare.
În Marea Mediterană, cei mai letali ani au fost 2014, 2015 și 2016. Trendul este din nou în creștere: anul trecut au murit sau au dispărut aproape la fel de mulți oameni în Mediterană ca în 2014, peste 3.000. În 2023, 161 de copii au murit în Mediterană.
Întreg procesul finalizat vineri în Sicilia a fost declanșat de „pontul” unui fost polițist împotriva activiștilor. Polițistul, care era un contractor de pază pe o navă a ONG-ului Save the Children, a raportat autorităților că ONG-urile ar lucra cu traficanții de persoane. Autoritățile au trimis un agent sub acoperire pe nava Vos Hestia în 2017 și au anunțat că i-ar fi „prins în flagrant” pe 2 august 2017. Activiștii fuseseră deja urmăriți de un an.
Statul italian spune că ONG-iștii acționau în virtutea unui acord cu traficanții. ONG-iștii spun că acționau în virtutea legii mării și a datoriei de a salva oamenii.
Procesul a început în 2017, când statul italian a dat în judecată 21 de persoane de pe navele Iuventa, Vos Hestia și Vos Prudence, operate de ONG-urile Save the Children (Salvați Copiii), Doctors Without Borders (Medici Fără Frontiere) și Jugend Rettet (Tinterii Salvează), sub acuzația că facilitează imigrația ilegală din Libia pentru că și-ar coordona misiunile cu traficanții. Lucrătorii umanitari riscau până la 20 de ani în închisoare pentru că salvau oameni ai căror vieți - după autoritățile italiene - nu erau în pericol.
Criticii guvernărilor de dreapta italiene spun că procesul nu s-a desfășurat, nici el, „curat”. Magistrații au înregistrat în secret apelurile telefonice ale jurnaliștilor cu voluntarii și au dezvăluit sursele jurnaliștilor. Faptele invocate de reclamanți au fost demonstrate de experți a fi false.
În 2021, șase dintre acuzați au fost achitați.
- Te-ar putea interesa și: Marea Mediterană, „cimitirul” a 30.000 de refugiați înecați într-un deceniu
În februarie, procurorii au recomandat achitarea completă a pârâților, din motiv că martorii principali împotriva ONG-urilor nu sunt credibili și că nu ar exista dovezi că voluntarii ar fi încălcat legea.
„Ne bucurăm că procurorii s-au răzgândit, după șapte ani. Însă nu așa funcționează legea. Acuzațiile ar trebui să se depună după o anchetă riguroasă, care să prezinte toate dovezile disponibile. A începe un proces fără această cercetare esențială este injust și pune presiune inutilă asupra acuzaților”, a declarat în februarie Francesca Cancellaro, unul dintre avocații echipajului de pe nava Iuventa.
Autoritățile italiene au confiscat nava Iuventa, operată de ONG-ul german Jugend Rettet, în 2017 și au abandonat-o în portul Trapani, de pe insula Lampedusa, în ciuda unei decizii din 2022 de a fi restaurată la starea sa inițială. Iuventa a salvat cel puțin 14.000 de vieți în Marea Mediterană, înainte să fie blocată în port.
Voluntarii achitați acuză autoritățile italiene că i-au ținut în acest proces îndelungat fără dovezi, ci doar în virtutea motivatiilor politice. „În urma unei anchete defectuase informate de motive politice, mii de oameni au murit în Mediterană sau au fost împinși forțat înapoi în Libia, o țară afectată de conflict. În același timp, nava noastră a fost lăsată în paragină. Procesul a irosit și resurse imense, inclusiv fonduri ale statului de până la trei milioane de euro”, a declarat Sascha Girke, unul dintre ONG-iștii achitați.
„Acest proces este o unealtă sistemică folosită de stat pentru a reprima rezistența civică, pentru a închide gura oamenilor și a-i opri din ceea ce fac”, consideră Kathrin Schmidt.
Criminalizarea voluntarilor
Amnesty International, Human Rights Watch, chiar și ONU au criticat „criminalizarea” voluntarilor de către autoritățile italiene. Aceste organizații spun că actualul guvernul de dreapta al Italiei se opune misiunii ONG-urilor din rațiuni politice.
Căpitanul navei Iuventa, Pia Klemp, spunea încă de acum patru ani: „Nu se poate să ajung la închisoare doar pentru că am salvat oamenii care erau în pericol”. Ea a condus nava în două operațiuni și în decursul unei singure zi a salvat 3.800 de oameni.
Cu toate acestea, salvatori precum Klemp și alții care intervin și în alte părți, de pildă pe insulele grecești, sunt ținta persecuțiilor autorităților naționale. Între timp, guvernele europene de dreapta, mai ales, cer tot mai vocal întărirea granițelor externe ale UE, atât în Mediterană cât și în estul continentului.
În total, cel puțin 89 de oameni au fost incriminați între ianuarie 2021 și martie 2022 pentru că ajutau migranții să traverseze Marea Mediterană în siguranță. În majoritatea cazurilor, ei au fost acuzați că ajutau intrarea, tranzitul, sau traficarea migranților.
Katrin Schmidt spune că și-ar dori ca de munca ei pe mare să nu mai fie nevoie: „Salvarea migranților pe mare nu este soluția. Singura soluție ar fi un mod sigur și legal de a călători, pentru cei care caută protecție. Criminalizarea solidarității noastre este doar o unealtă pentru a criminaliza migrația”, spune activista.
Cel puțin 30.000 de oameni au murit în Marea Mediterană în ultimii zece ani, înecați în timp ce încercau să ajungă în Europa. Doar între ianuarie și septembrie 2023, 187 de mii de oameni au trecut Mediterana în căutarea unei vieți mai bune în Europa. Majoritatea s-au aflat în bărci lansate din Tunisia și Libia și au ajuns în Italia.
📰 Europa Liberă este și pe Google News