Iurie Țap (fost deputat PLDM): „Statul are sens să presteze servicii publice”

Iurie Țap, fost deputat PLDM și primar la Florești, rămâne preocupat de reforma administrației locale, pe problema descentralizării care ar putea reduce corupția la nivel național. Aceasta ar trebui să fie și prioritatea guvernului, actual sau reieșit din alegeri anticipate.

Interviul matinal cu fostul deputat PLDM, Iurie Țap

Iurie Țap: „Din perspectiva schimbărilor care trebuie să fie efectuate în țară, reforma administrației publice, care trebuie să fie bazată pe descentralizarea puterii, este în egală măsură importantă ca și lupta cu corupția. Pentru că acesta este motorul de dezvoltare a țării. Un sistem al administrației publice eficient va asigura dezvoltarea durabilă a țării. Noi spunem reforma administrativ-teritorială, dar aceasta este o consecință a descentralizării puterii. Pentru că descentralizarea cere două mari echilibre. Adică, dacă descentralizezi puterea, trebuie să creezi colectivități teritoriale puternice, capabile să gestioneze treburile locale. Pentru că prin descentralizarea puterii, în primul rând, se transmite responsabilitatea pentru anumite servicii. Și trebuie să creezi colectivități care să aibă capacitate instituțională, adică să aibă cadre, să aibă resurse, să aibă posibilitate să presteze servicii. Și a doua este deconcentrarea adecvată.

Ce înseamnă deconcentrare adecvată? Prin descentralizare, noi aducem aproape de cetățean autoritățile publice care oferă serviciile publice locale, adică utilitățile publice: apă, sanitație, canalizare, salubrizare, iluminare, transport public ș.a. Dar toate serviciile statului, toate, trebuie aduse lângă cetățean. Fiindcă principiul subsidiarității este principiul de bază al organizării UE, și statele care vor să adere trebuie să respecte acest principiu. Trebuie să aduci toate serviciile mai aproape de cetățean.

Da, prin Agenția Servicii Publice, parcă s-a făcut acel ghișeu, însă doar patru sau cinci instituții la nivel de centru raional au fost adunate sub un acoperiș – cetățenii trebuie să meargă doar la una – dar întrebarea este: de ce cetățenii trebuie să meargă din sat la centrul raional? Or, ghișeul unic, dacă ne uităm și la recomandările partenerilor de dezvoltare, apropo și de notele de informare din ianuarie 2015, acolo au fost trasate măsurile pe care Guvernul R. Moldova trebuie să le realizeze pentru a implementa.

De aceea spuneam că ghișeul unic trebuie să fie pe platforma administrației publice locale. Iată de ce reforma administrativ-teritorială trebuie să fie una pe potrivă. Adică colectivitățile de nivelul întâi trebuie să fie atât de puternice, ca să poată presta serviciile locale, dar totodată ca să servească ca platformă pentru ghișeul unic. Cetățeanul trebuie să vină aici, la primărie, să depună cerere, de aici să primească și buletinul de identitate, și permisul de conducere, și multe alte acte de care are nevoie. Iată aceasta înseamnă deconcentrarea adecvată, adică al doilea mare echilibru, descentralizarea cere deconcentrarea serviciilor statului. Această problemă, în general, nu este văzută astăzi, nu este discutată.

Apropo, de ce în 1999-2003 noi am avut județele, am avut prefectură? Deconcentrarea înseamnă că trebuie să creăm circumscripțiile statului, asta înseamnă prefectul, ca autoritate a statului, care va gestiona serviciile statului. Experiența franceză. Am zis, treburile locale sunt gestionate de autoritățile locale, iar în cazul dat trebuie să deconcentrezi statul și să creezi aceste prefecturi care vor coordona serviciile în teritoriu, iar guvernul se va ocupa de guvernare, se va ocupa de implementarea politicilor, de monitorizarea și evaluarea implementării acestora și atunci va fi eficiența mai mare.”

Europa Liberă: Putem spune că această descentralizare este așteptată cu sufletul la gură de mai toți șefii autorităților locale și reorganizarea teritorială a puterii locale ar fi un imperativ al modernizării R. Moldova? Au fost și multe strategii pregătite de guvern în acest scop. Ce pierde statul dacă întârzie cu această descentralizare?

Iurie Țap: „Ce pierde? Foarte bună întrebare! Noi, astăzi, avem sate subdezvoltate.”

Europa Liberă: Sunt 898 de primării. Este o mare diferență între felul cum se înțelege administrația publică locală într-o comunitate și în altă comunitate.

Iurie Țap: „Puterea trebuie să înțeleagă că este vorba despre descentralizarea puterii. Adică, dacă tu vrei să descentralizezi puterea, înseamnă că tu trebuie să creezi colectivități teritoriale locale, primării puternice, care să aibă număr de populație. Ce înseamnă număr de populație? De fapt, asta înseamnă contribuabili, cei care plătesc impozitele.”

Europa Liberă: Dvs. ați văzut în această campanie electorală prezidențială, când același Guvern Chicu a anunțat cu atâtea ocazii că trebuie să se ajungă la o reformă veritabilă în descentralizarea puterii, iar pe de altă parte Igor Dodon a venit și o critica pe Maia Sandu că vrea să lichideze raioanele?

Iurie Țap: „Aceasta înseamnă că, de fapt, puterea politică este dispersată, n-are viziune, și aceasta înseamnă că guvernul, iată aici, pe de o parte, dacă tu ai un punct de vedere, dar președintele ți-l impune, este grav de tot, pentru că președintele influențează guvernul, pentru că guvernul este independent, este una dintre cele trei ramuri ale puterii. Președintele are o funcție de supervizare, dar el n-are treabă cu administrarea treburile publice. Și, aș spune, este rușinos pentru prim-ministrul Chicu că el i-a permis, încă președintelui în exercițiu, să intervină. Încă atunci când Dodon s-a pronunțat pe problema reformei administrativ-teritoriale, el trebuia să ia atitudine, trebuia s-o spună tranșant. Dar aici mai este o problemă.

Dacă o să vă uitați pe programul de guvernare, acolo nu sunt lucrurile astea. Alta e că, ulterior, în planul de acțiuni, planul de guvernare, paradoxal, dar la ei era cu orizontul de timp limitat, până în toamna anului 2020, până la alegerile prezidențiale. Când ei, ulterior, au făcut totuși planul de acțiuni pentru implementarea programului de guvernare 2020-2023 și acolo au prevăzut anumite lucruri. Doar că problema nu este văzută și nu este înțeleasă bine. În esență, cei care guvernează nu vor să descentralizeze puterea, pentru că acestea sunt hățurile. Dacă ei ar descentraliza puterea, atunci nu ar mai avea nicio influență asupra aleșilor locali și atunci ar pierde acele voturi. De aici vine toată problema.”

Europa Liberă: Apropo despre voturi, în R. Moldova se încetățenește să se vorbească primăriile lui Șor, primăriile lui Usatîi, primăriile socialiștilor. Unde se ajunge, dacă tot se aduc modele bune de exemplu primăriile lui Șor? Câtă transparență există?

Iurie Țap: „Este grav de tot! Pentru că descentralizarea puterii înseamnă colectivități descentralizate, sate și orașe autonome. Ei, primarul și aleșii locali, sunt aleși direct. Ei, la fel, în baza Constituției, reprezintă cetățenii. Politicul n-are treabă aici. Parlamentul trebuie să facă legi bune, guvernul are partea lui. Așa cum guvernul și administrația centrală implementează legi, pe anumite domenii, așa și cele locale implementează. Fără amestecul partidelor politice. Apropo de Drumuri bune.

Drumuri bune este un proiect care a lovit în autonomia locală, pentru că, ei ce-au făcut? O să vă zic! Veniturile proprii ale autoritățile locale sunt undeva în jur de zece la sută și aceasta a spus-o și Ministerul Finanțelor, în 2018, adică Guvernul Filip. Deci, pe de o parte, tu faci drumuri bune, iar pe de de altă parte, veniturile autorităților locale sunt de sub 10 la sută. Ce înseamnă asta? De fapt, tu ai luat veniturile autorităților locale, le faci drumuri, așa-zis, bune, ca să zică: cine e bun? PD e bun? Sau partidul lui Șor e bun? Aici este legătura a ceea ce spuneai. Iată de ce ei nu vor să facă descentralizarea – pentru că ei vor să gestioneze banii și astfel să țină în captivitate politică, în supușenie politică autoritățile locale, pentru a-și menține puterea.”

Europa Liberă: Despre Drumuri bune foarte mulți primari ziceau că ar fi primit informație de la centru ce drum trebuie să fie reparat. Adică nu primarul și localnicii aveau decizia de a identifica porțiunea de drum care trebuia să fie reparată, dar guvernul venea cu indicații, că anume această porțiune de drum are nevoie de a fi reabilitată.

Iurie Țap: „Aici este și o manipulare crasă! Pentru că, dacă o să facem o analiză a tuturor drumurilor reparate în această perioadă, o să găsim segmente de drum – de exemplu satul Frumușica din raionul Florești, admitem, 2 km de drum sau 1 km – păi, dacă o să ne uităm atent, acesta este sau drum național care trece prin sat sau este drum regional care trece prin sat și care este, de fapt, de competența guvernului, a administrației publice centrale. Își face partea lui, care trebuie s-o facă, și zice: băi, eu v-am făcut vouă! Scuzați-mă de...! Iată de ce spuneam că ei nu vor descentralizarea puterii, manipulează, și aici este rău de tot, că noi trebuie să-i ajutăm pe oameni să înțeleagă! Și primarii, apropo, și aleșii locali trebuie și ei să studieze mai mult, să înțeleagă ce înseamnă autonomie locală, pentru că articolul 112 din Constituție spune tranșant: primarii aleși, consiliile locale alese sunt cei care realizează autonomia locală.”

Europa Liberă: Să revenim totuși la felul cum se înțelege îmbunătățirea infrastructurii în mai mult localități și, iarăși, aduc exemplul lui Ilan Șor – de ce-l aduc? – pentru că foarte multă lume se întreabă: de ce la Orhei și-n alte localități ale acestui raion se poate, unde sunt primar exponenții partidului lui Șor, și de ce în alte localități nu se poate?

Iurie Țap: „Fie că vorbim de iluminatul stradal, fie că vorbim de terenurile de joc, de fapt, este vorba de coruperea alegătorilor și aleșilor locali. Iarăși, strategia despre care vorbeam, integritate și anticorupție, nu este respectată și acuș o să argumentez – de fapt, trebuie să fie demonstrat: de unde vin acești bani, care este sursa lor?”

Europa Liberă: Păi, dar în statul R. Moldova sunt instituțiile statului, care trebuie să dea răspuns la aceste întrebări.

Iurie Țap: „Exact! Eu tocmai voiam să argumentez că este, de fapt, coruperea alegătorilor. Aceasta este calea proastă. Partidele politice nu trebuie, nu este problema lor să se ocupe... atunci, hai să lichidăm autoritățile publice locale, hai să lichidăm statul! Este profanarea statului! Nu mai vorbesc ca instituție, ca instrument!

De fapt, statul, formula cea mai scurtă, ar fi ansamblul serviciilor publice. Statul are sens să presteze servicii publice. Păi, dacă statul nu poate, atunci lichidăm statul și hai, atunci, partidul lui Șor s-o facă! Iată ce costă și PSRM, și Igor Dodon, și Guvernul Chicu! Ca să revin totuși la strategia integritate și anticorupție, era prevăzută o poziție care trebuia să înăsprească și să concretizeze legislația răspunderii proporționale și echitabile privind încăAlcarea legislației finanțării partidelor și campaniilor electorale. Doar acestea sunt finanțări ilicite! Sunt finanțări coruptibile, care influențează alegerile!”

Europa Liberă: În R. Moldova, deocamdată, mai bine prinde la public ideea că a furat el și îmi dă și mie decât că trebuie legea să fie pusă în capul mesei.

Iurie Țap: „Partenerii de dezvoltare insistă, problema numărul unu care este? Problema combaterii corupției, problema sectorului justiției. Aceasta este abordarea sistemică. Dacă noi am contracara această corupție, noi am avea șanse să pornim la drum. Fiindcă noi trebuie să punem în valoare statul. Și revin iarăși la supremația puterii, garantul suveranității. Pentru că nu partidele politice trebuie să facă drumul, fiindcă el, ce fapt, corupe.

Dar mesajul Maiei Sandu care a fost candidat la funcția de președinte: autoritățile statului trebuie să funcționeze, trebuie să funcționeze corect parlamentul, trebuie să funcționeze corect și Procuratura Generală, și Consiliul Concurenței, și ANI, și toate celelalte. Dar parlamentul este cel care face legi, care le controlează. De ce trebuie să mergem la alegeri anticipate și să avem o putere politică sănătoasă? Pentru că toate exemplele astea care le-am dat, aici trebuie să fie și penalizați, trebuie să fie și trași la răspundere, inclusiv și penală. Iată de ce spuneam că, inclusiv, CEC și parlamentul n-au realizat acele prevederi. Dacă ar fi fost realizate, nu erau aceste finanțări ilegale. Majoritatea partidelor sunt finanțate ilegal de peste hotare. Noi niciodată n-o să-i oprim, dacă nu facem ordine!”

Europa Liberă: Ce povară cade pe umerii următorului cabinet de miniștri, când e vorba despre descentralizarea puterii?

Iurie Țap: „Reforma trebuie foarte bine pregătită și ea poate fi realizată doar când se termină actualul mandat. Constituția nu permite să fie întrerupt.”

Europa Liberă: Actualul mandat al primarilor?

Iurie Țap: „Al aleșilor locali. Al consiliilor locale și al primarilor, fiindcă ele nu pot fi întrerupte. Dar e bine, fiindcă trei ani de zile este o perioadă când ea trebuie pregătită.

Este vorba de acea foaie de parcurs, trebuie conceptualizată viziunea, adică ce vrem să facem. Fiindcă astăzi avem 32 de raioane, cele trei regiuni de dezvoltare trebuie să fie transformate în trei regiuni administrative și, respectiv, să fie revăzută structura nivelului întâi și astfel trebuie să avem 330-350, maximum 400, de primării, dar care să aibă specialiști, 20-25 de specialiști, care să aibă bugete puternice. Veniturile proprii ale autorităților locale trebuie să fie la nivelul de 45-50 la sută. Ce înseamnă venituri proprii? Competențele care le sunt atribuite pot fi acoperite cu aceste venituri proprii. Dacă ei au competențe enorme, dar venituri proprii sub 8 la sută sau, ca să fie mai clar, pentru serviciile comunale, ca să le spun așa, media pe republică este de 6 la sută.

Adică satele cheltuie din bugetele lor 6 la sută pentru servicii comunale. Iar pentru salarizarea primarului și aparatului cheltuie aproape 20 la sută, de trei ori mai mult. Deci, ei n-au bani, capacitatea administrativă nu le permite să-și finanțeze oamenii lor, nemaivorbind despre aceste servicii publice. De aceea, guvernul trebuie să conceptualizeze această reformă, s-o discute pe larg cu Congresul Autorităților Locale, s-o discute pe larg cu oamenii, să se meargă să convingă oamenii.”

Europa Liberă: Această reformă trebuie să fie agreată și la Comrat, și la Tiraspol, și în Găgăuzia, și în Transnistria...

Iurie Țap: „Problema Găgăuziei este un pic alta. Dar nu este o problemă. Legea privind statutul special al UTA Găgăuzia prevede anumite lucruri. De aceea, trebuie să fim în concordanță cu legea. Dar contează, bine ați spus, ca această reformă, la general, descentralizarea puterii, reforma teritorial administrativă, trebuie discutată cu aleșii locali, dar și cu cetățenii. Printre condițiile de bază ale reformei e să fie acceptată de populație, de cetățeni sau, cel puțin, aceasta să nu se opună. Cum să nu se opună? Se opune prin vot, fiindcă manipulează, și atunci politicul care manipulează obține voturi. Este important să se discute cu aleșii locali. Pentru că este o problemă, chiar și în aceeași Polonie, care este una reușită, a arătat că, de regulă, partidele politice și elita politică locală sunt cei care vor pierde funcții sau vor pierde influența...”

Europa Liberă: Și cresc nemulțumirile și atunci se aruncă pietre în ograda puterii politice care vrea această reformă și această putere politică ia în calcul că la următoarele alegeri ar putea să piardă foarte multe voturi.

Iurie Țap: „Exact. Spuneam, acea foaie de parcurs trebuie să fie una foarte clară, trebuie să fie creat un instrument, un minister al administrației publice locale, dezvoltării regionale și descentralizării care să se ocupe de reforma administrativă, de descentralizarea puterii. Ce înseamnă descentralizarea și deconcentrarea puterii? Înseamnă că cetățeanul trebuie să meargă la primărie, ca să depună pentru buletin sau pentru permis de conducere, nu la raion. Dacă oamenilor li se vor explica lucrurile astea detaliat...”

Europa Liberă: Că serviciile vin mai aproape de ei...

Iurie Țap: „...exact! – atunci cetățenii vor fi convinși și vor susține. Apropo, foaia de parcurs ar putea să conțină mecanismul cooperării intercomunitare, adică al cooperării voluntare, dar pentru aceasta trebuie să fie stimulente economice, financiare. Proiectele mari trebuie să meargă pentru cei care își unesc eforturile și în acești trei ani s-ar putea merge pe cooperare intercomunitară sau amalgamare voluntară, iar în 2023 am putea merge pe acea reformă profundă. Pentru că, dacă noi am crea astăzi regiuni puternice, cărora să le transmitem competențele respective și primării puternice, și să le alocăm patrimoniu, resurse financiare, mijloacele respective, atunci sigur că dezvoltarea ar fi una accelerată. În doi-trei ani lucrurile s-ar schimba radical.”