Anunțul privind reducere de tarif a fost făcut pe 12 august de premierul ucrainean Serghei Korețki, care a spus într-un comunicat că este rezultatul unei înțelegeri între el și omologul său moldovean Vasile Tofan.
Korețki a spus că reducerea se aplică din 10 august până la sfârșitul anului 2026 și a subliniat că este „o soluție practică pentru exportatorii ucraineni în contextul terorii rusești din Marea Neagră”.
Înțelegerea mai include extinderea cursei de tren de pasageri Kiev – Chișinău, care circulă zilnic, până în stația Revaca, așa încât călătorii că ajungă „mai comod și mai rapid” la Aeroportul Internațional Chișinău, folosit masiv de ucraineni în ultimii ani pentru deplasări în străinătate.
„Mulțumesc Guvernului Moldovei pentru deciziile adoptate”, a scris Korețki pe Facebook.
La Chișinău, Guvernul Tofan a confirmat înțelegerea câteva ore mai târziu, subliniind că este „avantajoasă din punct de vedere economic pentru ambele părți”.
Într-o explicație dată jurnaliștilor, guvernului moldovean a mai spus că Ucraina poate redirecționa prin Republica Moldova circa 10% din exportul său de grâne, estimat la 6 milioane de tone în anul agricol 2026.
„Volumele negociate vor genera venituri și profituri pentru Calea Ferată din Moldova (CFM)”, iar „oportunitatea potențială pentru CFM este estimată la câteva milioane de euro”, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului, Dumitru Ciorici.
El a adăugat că „acordul a fost negociat de echipa Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale cu omologii din Ucraina, sub supravegherea prim-miniștrilor celor două țări”.
Dar încheierea unui asemenea acord tocmai fusese negată de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
„Nu vorbim de reducerea tarifului”
Vicepremierul Vladimir Bolea făcea declarația de mai sus, într-o discuție cu jurnaliștii la guvern pe 12 august, cu numai două ore înainte ca acordul să fie anunțat de premierul ucrainean.
Bolea care tocmai se întâlnise în regiunea Odesa cu omologul său ucrainean Mikola Kalașnik a spus că negocierile nu au vizat o reducere de tarif sau vreun aranjament pe o perioadă îndelungată, ci intervenții operative „în caz că sunt bombardate căile de acces pe care le au ei și le este distrusă logistica”.
„La etapa actuală noi vorbim în general despre situații excepționale, ieșite din comun (...) vorbim despre decizii foarte scurte pe perioade foarte scurte, nu vorbim de reducerea tarifului”, a spus Bolea răspunzând unei întrebări a Europei Libere.
Your browser doesn’t support HTML5
Vicepremierul Vladimir Bolea, vorbind jurnaliștilor după ședința de guvern din 12 august 2026
Ucraina a mai folosit în anii 2022 - 23 coridoare de transport prin R. Moldova pentru a-și transporta grânele de export în portul românesc Constanța, iar CFM, o întreprindere de stat, a obținut, în cuvintele vicepremierului Bolea, câștiguri „de ordinul sutelor de milioane de lei”.
Vicepremierul Bolea a explicat în discuția cu jurnaliștii la guvern că și CFM, și ministerul său au fost „întotdeauna extrem de implicați și solidari cu Ucraina”: „Spre exemplu, a fost bombardat podul și are nevoie să traverseze, spre exemplu, prin Basarabeasca și să ajungă în podul Ismail. Și da, noi vom accepta aceste lucruri, suntem în discuții cu ei, pentru că noi vorbim despre perioade extrem de scurte ca răspunsuri extrem de prompte la un război care este alături de noi”.
Dar a insistat că în negocierile de acum „nu vorbim despre cantități anuale”, iar la întrebarea dacă s-a ajuns la o înțelegere privind tranzitul mărfurilor ucrainene pe calea ferată moldoveană a spus: „Nu, suntem în discuții”.
Starea coridoarelor „de solidaritate”
Rusia și-a întețit bombardamentele asupra porturilor ucrainene la Marea Neagră și pe Dunăre exact în momentul în care Ucraina exportă masiv cereale din noua recoltă.
Pentru a ajunge în portul românesc Constanța sau în propriile sale porturi de la Dunăre în condițiile în care este riscant să meargă pe mare, cea mai scurtă rută terestră este prin R. Moldova.
De exemplu, traseul prin Basarabească, pe un tronson renovat în 2022, ar permite în teorie operatorilor ucraineni să transporte cereale în portul Ismail de la Dunăre pe o rută ocolitoare, în condițiile în care podul feroviar peste estuarul Nistrului, care leagă Odesa de Ismail, a fost bombardat încă din 2022.
În octombrie 2023, Republica Moldova și Ucraina au convenit să creeze un coridor pentru tranzitarea cerealelor ucrainene pe teritoriul moldovean, urmând ca trenurile să treacă prin regiunea transnistreană fără a staționa.
Nu este limpede imediat dacă poate fi folosit acum sau dacă este nevoie de acordul administrației secesioniste transnistrene.
Întrebat de Europa Liberă dacă operatorii ucraineni vor putea folosi coridorul feroviar nordic al Republicii Moldova, pe la Ocnița, pe cel estic, Kuciurgan – Tighina, sau pe cel sudic, pe la Basarabeasca, vicepremierul Bolea a răspuns: „Toate trei, sigur”.
Biroul de Reintegrare, instituția guvernamentală responsabilă de politica Chișinăului față de regiunea transnistreană, a spus că nu a fost implicat în asemenea discuții.
„Subiectul vizat nu figurează pe agenda de dialog la nivelul experților pentru transport feroviar și comunicații de pe ambele maluri ale Nistrului, care nu s-au convocat în acest format pe parcursul ultimilor 5 ani”, se spune într-un răspuns scris al Biroului de Reintegrare dat Europei Libere.
Analiza expertului
Oleg Tofilat
Fostul șef al CFM, Oleg Tofilat, a spus Europei Libere că traseul prin regiunea transnistreană pentru transportarea cerealelor ucrainene către portul românesc Constanța pare ruta cea mai potrivită, „dar întrebarea e cât timp va fi posibil de mers prin Transnistria”.
Tofilat care a condus CFM până în februarie 2024 spune că pe ruta Kuciurgan - Tighina au trecut după 2023 „câteva trenuri”, dar starea infrastructurii feroviare ăn stânga Nistrului pare să fi „degradat serios”. „Acolo de mult nu mai funcționează întreprinderea, adică nu este manager al infrastructurii feroviare”, spune Tofilat.
Segmentul sudic de cale ferată, de la Basarabeasca, este practicabil, dar zona este izolată. „Tot ce o să meargă se va opri la Dunăre, iar la Dunăre sunt acum probleme cu apa și cu organizarea transportului”, spune Tofilat.
În fine coridorul de nord - de la Ocnița spre Bălți, Ungheni, Chișinău și mai departe spre Căinari - este, potrivit lui Tofilat, „într-o stare tehnică critică”.
„În 2023 am pornit un proiect de renovare și am obținut finanțare - un împrumut de 90 de milioane de euro și granturi de 34 de milioane de euro”, dar licitațiile au trebuit repetate din cauza scumpirii materialelor.
Datele de pe site-ul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale arată că licitațiile au fost suspendate de tot iar din prima parte a lui 2025 nu a mai avut loc nicio activitate.
„Cred că prin Moldova nu o să treacă mult tranzit. Dă Doamne să greșesc”, conchide Tofilat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.