Kosovo este în prezent pe lista statelor care urmează să adere la Uniunea Europeană, odată ce vor fi pregătite. El nu este însă recunoscut ca stat de cinci membre UE, nici de candidatele Serbia și Moldova.
În general, țările care încă nu recunosc Kosovo (ca Spania, România sau Rusia) spun că se confruntă ele însele cu presiuni separatiste și nu vor să încurajeze asemenea secesiuni.
Associated Press amintește că separatiștii etnici albanezi din Armata de Eliberare din Kosovo (UCK) au purtat un război în 1998-1999 cu forțele sârbe în teritoriul administrat pe atunci de la Belgrad. Aproximativ 13.000 de oameni, majoritatea etnici albanezi, au murit, iar un milion au fost alungați de la casele lor.
În cele din urmă, bombardamentele NATO împotriva Serbiei, sprijinite inclusiv de vecinii ei dornici să intre în alianță (ca România) au dus la retragerea sârbilor și înființarea unei forțe internaționale de pacificare cunoscută sub numele de KFOR, la care contribuie cu contingente și R. Moldova.
- Te-ar putea interesa și: În premieră, R. Moldova a detașat carabinieri în misiunea de menținere a păcii din Kosovo
Kosovo și-a declarat în 2008 independența, pe care Belgradul nu o recunoaște.
Prim-ministrul britanic din vremea bombardamentelor NATO, Tony Blair, a participat luni la o sesiune specială a parlamentului kosovar în capitala Priștina. Fostul premier italian, Massimo D’Alema, și premierul albanez, Edi Rama, au participat la alte ceremonii.
„Lupta pentru Kosovo nu a fost doar pentru Kosovo, ci pentru noi toți, inclusiv pentru propria mea țară”, a spus Blair într-un discurs. „Dacă am fi permis continuarea masacrării kosovarilor (...) propriul nostru viitor ar fi fost amenințat.”
Legăturile dintre Kosovo și Serbia rămân tensionate, notează AP - iar discuțiile de normalizare facilitate de 13 ani de Uniunea Europeană nu au reușit să facă progrese, mai ales după un schimb de focuri în septembrie anul trecut între sârbi mascați și poliția din Kosovo, soldat cu moartea a patru persoane.
- Te-ar putea interesa și: Kosovo cere Serbiei să elimine trupele militare de la granița sa
Forțele de menținere a păcii conduse de NATO și-au sporit de atunci numărul de militari și echipamentul de-a lungul graniței dintre cele două țări.
UE și Statele Unite presează ambele părți să pună în aplicare acordurile încheiate în urmă cu peste un an de președintele sârb Aleksandar Vucic și prim-ministrul kosovar Albin Kurti.
Șansele Serbiei și Kosovo de a adera cândva la UE sunt puse în pericol de refuzul lor de a face compromisuri, avertizează mereu șeful politicii externe al blocului cu 27 de membri, Josep Borrell.
Bombardamentele NATO de acum 25 de ani continuă să fie o temă de dispută între Occident, pe o parte, și Serbia și aliații ei, inclusiv Rusia, de partea cealaltă. (M.Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te