„Sistemul Kurz” şi corupţia din Austria

„Sistemul Kurz” şi corupţia din Austria

„Ţara mea este mai importantă decît persoana mea. Şi de ceea ce are nevoie acum republica noastră e stabilitate!”. Aceste afirmaţii patetice, postate luni pe Facebook, aparţin lui Sebastian Kurz (născut în 1986 la Viena), fost cancelar al Austriei. Demisia previzibilă a lui Kurz a fost un gest de autoapărare care urma să evite moţiunea de cenzură, programată, care l-ar fi costat funcţia de şef al guvernului.

Sebastian Kurz, patetic pe Facebook

Moţiunea de cenzură ar fi fost votată şi de către Partidul Ecologist care face parte din coaliţia de guvernare în care formaţiunea conservatoare a lui Kurz, Partidul Popular Austriac (Österreichische Volkspartei – ÖVP) deţine majoritatea. Procuratura austriacă a deschis o anchetă împotriva lui Kurz, în cancelariatul de la Viena a avut loc o percheziţie, s-au confiscat numeroase documente şi corespondenţă electronică. Lui Sebastian Kurz i se reproşează faptul că ar fi finanţat o campanie de publicitate în favoarea sa, folosind în acest scop bani publici. Totodată, este învinuit de trafic de influenţă şi complicitate la acţiuni de corupţie.

Ceea ce s-a întâmplat în aceste zile la Viena seamănă cu un thriller cu final incert şi ca o continuare a unui serial în care fostul coaliţionar naţionalist-autoritar al conservatorilor, aşa numitul Partid Liberal din Austria (Freiheitliche Partei Österreichs – FPÖ) a fost implicat într-un scandal similar de corupţie, ceea ce a dus în 2019 la dizolvarea cabinetului Kurz şi la organizarea de alegeri anticipate. (Cf. „Ibizagate: cariera unui politician descurcăreț”, RFE, 22.5. 2019) În urma alegerilor, Kurz a preluat din nou conducerea guvernului, în 2020, avîndu-i ca parteneri pe ecologişti.

Renunţarea la putere este pentru ambiţiosul Kurz o lovitură pe care încearcă s-o contracareze cu declaraţii demagogice şi strident populiste. În spatele cortinei continuă să tragă sforile, sperînd că într-o bună zi va reveni în prim plan. Alegîndu-l acum în funcţia de preşedinte al grupului parlamentar ÖVP, partidul său a pus în ghips fractura produsă în cariera acestui politician reprezentativ pentru o stare de spirit cinic-suprapartinică în diversele ţări europene. La propunerea demisionarului a fost numit rapid un succesor în persoana politicianului dur, Alexander Schallenberg, ministru de externe şi consilier al lui Kurz. În declaraţia guvernamentală rostită marţi în faţa parlamentului, Schallenberg a precizat că el va acţiona în conformitate cu linia politică a predecesorului său. Între timp demisionarul s-a grăbit să dezmintă comentariile presei în care se afirma că Schallenberg este doar o siluetă şi că, de fapt, el, Sebastian Kurz, ar fi „cancelarul din umbră”.

A continua linia politică a lui Kurz, promisă cu aplomb de către cancelarul Schallenberg, înseamnă întreţinerea relaţiilor apropiate cu scepticii guralivi din grupul anti-migraţionist de la Visegrad, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia. Asta în pofida promisiunii, exprimată marţi în declaraţia sa guvernamentală de a promova o politică pro-europeană consecventă.

Criza politică în nici un caz nu a fost depăşită. O nouă moţiune de cenzură îl vizează pe ministrul finanţelor, Gernot Blümel, de la ÖVP, considerat un pion important al „sistemului Kurz”, precum a fost calificată „reţeaua de corupţie” de către opoziţia parlamentară.

Într-un interviu difuzat de televiziunea vieneză (ORF) cu doi biografi ai lui Kurz, moderatorul a vrut să afle dacă ei cred dacă acum s-a încheiat cariera politică a lui Kurz. Unul dintre ei, Paul Ronzheimer, de la ziarul german de bulevard „Bild”, a pronosticat o revenire a lui Kurz (ceea ce a repetat şi într-o postare pe Twitter). Barbara Tóth, jurnalistă de la săptămînalul austriac „Falter”, în schimb, a prezis sfîrşitul carierei politice a lui Kurz - după ce investigaţiile justiţiei se vor încheia şi după ce va fi pronunţată o sentinţă într-un eventual proces de corupţie.