La 12.30, prezență la vot mai mică decât la alegerile prezidențiale de acum patru ani

Până la ora 12.30, în toată ţara au votat peste 530 de mii de alegători, ceea ce reprezintă aproape 19 la sută din numărul celor înscriși.

Rata de participare este mai joasă decât la scrutinul prezidențial de acum patru ani, când în primul tur au participat la aceeași oră 28 la sută din alegători, iar la parlamentarele de anul trecut circa 27 la sută.

Pentru validarea alegerilor este nevoie de prezența la urne a cel puțin o treime din numărul alegătorilor înscriși în liste. Dacă acest prag nu este atins, atunci alegerile se vor organiza din nou peste 2 săptămâni.

La urnele de vor sunt așteptați peste 2,8 milioane de cetățeni cu drept de vot. incluși în listele electorale. Secțiile de votare sunt deschise până la ora 21.00, iar în caz de necesitate, programul acestora poate fi prelungit cu două ore.

### Vezi și... ### Oleg Țulea: toate cele 139 de secții de votare deschise în afara R. Moldova vor fi operaționale

În afara ţării au fost deschise 139 de secţii de votare. Până la ora 12.30 în străinătate au votat aproape 37 de mii de alegători. În prima parte a zilei la mai multe secţii de votare din diaspora s-au înregistrat aglomeraţii, inclusiv în Belgia, Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia, Irlanda, România. De exemplu, la Berlin, Frankfurt, Milano şi Bruxelles s-au format cozi de peste 100 de persoane, a informat Ministerul de Externe.

La cele 42 de secţii de votare destinate alegătorilor din regiunea transnistreană au votat până la ora 12 peste 6 mii de alegători. Amintim că la parlamentarele din 2019, când s-a înregistrat cea mai înaltă participare a alegătorilor din stânga Nistrului, graţie transportării organizate a acestora, au votat în total aproape 40 de mii de alegători. În premieră la acest scrutin vor participa deţinuţii din două penitenciare din Bender, a anunţat CEC.

La unele secții de votare destinate alegătorilor din regiunea transnistreană situația este una încordată. La Varniţa, în primele ore ale dimineţii, au avut loc altercaţii cu implicarea mai multor localnici şi veterani care au blocat accesul alegătorilor din stânga Nistrului la o secție de votare. A fost necesară intervenția poliției, a precizat preşedintele CEC, Dorin Cimil:

„În acest context atenționăm că obstrucționarea dreptului la vot poate fi sancţionată contravenţional şi penal.”

### Vezi și... ### Alegătorii de peste Nistru și îngrijorările că scutinul poate fi fraudat

Până acum politia a înregistrat 5 tentative de a bloca accesul către secţii de votare din Floreşti, Dubăsari, Rezina, Bender şi Varniţa. Şeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Marin Maxian, a precizat că la Varniţa în acțiunile de blocare de trasee şi de oprire a unităților de transport au fost implicaţi şi deputaţi din Parlament.

„Solicit ca persoanele, inclusiv deputaţii, să acţioneze în conformitate cu legislaţia. Poliţia este prezentă la faţa locului şi de comun cu poliţiştii se pot face verificările tuturor suspiciunilor care se blamează şi nu se exclude că sunt eronat transmise în aşa manieră ca să destabilizeze situaţia.”

Candidatul Mişcării politice UNIREA Dorin Chirtoacă a depus o contestație cerând Comisiei Electorale Centrale (CEC) să anuleze rezultatele alegerilor din cele 42 de secții de votare deschise pentru alegatorii din regiunea transnistreană invocând fraudarea votului.

Partidul Acţiune şi Solidaritate susţine că i-au fost raportate mai multe cazuri de transport organizat al alegătorilor din regiunea transnistreană. Formațiunea susţine că a depus sute de sesizări la Inspectoratele de Poliție raionale în acest sens.

Până acum poliţia a înregistrat 5 cazuri de transportare organizată a alegătorilor, deplasarea persoanelor a fost oprită fiind ridicate plăcuțele de înmatriculare a unităţilor de transport.