Legea cetățeniei în redacție nouă a fost votată la sfârșitul anului trecut, dar o serie de prevederi au stârnit controverse.
În cel mai cunoscut caz, un tânăr de 20 de ani care s-a născut în R. Moldova și a făcut serviciul militar în armata moldoveană a fost recunoscut apatrid de instituțiile statului pentru că nu-și perfectase buletinul de identitate până la majorat, urmând să treacă proceduri de redobândire costisitoare.
Autorii amendamentelor adoptate acum – deputați ai majorității PAS – spun că acestea simplifică procedurile de constatare a cetățeniei, inclusiv pentru cei care, din varii motive, nu au reușit să-și perfecteze actele de identitate până la majorat.
Noile amendamente la lege vor intra în vigoare la publicarea lor în „Monitorul Oficial”, iar cererile pentru dobândirea cetățeniei, conform procedurii noi, vor putea fi depuse imediat la Agenția Servicii Publice (APS) sau, în cazul celor din diaspora, la serviciile consulare din străinătate. Și dosarele depuse anterior, dar care nu au fost încă soluționate vor fi examinate prin prisma noilor reglementări.
Verificări minuțioase a solicitanților de către SIS
Unul dintre autorii legii, deputatul PAS Igor Chiriac, a spus. în timpul dezbaterilor din 14 mai la ședința Parlamentului, că noua redacție a legii simplifică procedurile pentru copiii născuți în străinătate, ai moldovenilor emigrați.
„Persoanele care s-au născut dintr-un cetățean al R. Moldova nu vor susține examenul de cunoaștere a limbii române și a Constituției”, a precizat Chiriac, răspunzând la întrebările unor deputați din opoziție.
Pe de altă parte, legea obligă cetățenii care locuiesc pe teritoriul R. Moldova să dețină carte de identitate de la vârsta de 14 ani.
Deputatul PAS a explicat că cetățenii, inclusiv cei din diaspora, se vor adresa la ASP sau oficiilor consulare ale misiunilor diplomatice, iar acestea vor avea la dispoziție, alături de SIS, o lună pentru verificarea profilului solicitatului și emiterea sau refuzul confirmării pentru eliberarea actului de identitate.
SIS va informa instituțiile de resort dacă solicitantul nu este eligibil pentru obținerea cetățeniei: în cazul în care prezintă pericol la adresa securității startului, a fost înrolat într-o armată agresoare sau care staționează ilegal pe teritoriul R. Moldova sau a fost implicat în acte de terorism. În asemenea cazuri, va fi suspendată eliberarea actelor de confirmare a cetățeniei.
Cine trebuie „să-și facă griji” în regiunea transnistreană
Răspunzând unor îngrijorări exprimate de deputatul și fostul premier în guvernarea comunistă Vasile Tarlev, deputatul Chiriac a explicat, cu referire la cetățenii din regiunea estică necontrolată de autoritățile constituționale, că „trebuie să-și facă griji” doar cei care sunt prevăzuți în criteriile de mai sus, inclusiv cei înrolați în unitățile armatei ruse, dislocate ilegal în stânga Nistrului.
Restul cetățenilor din regiunea transnistreană vor putea depune și în continuare cereri pentru obținerea actului de identitate, care constată automat apartenența la cetățenia R. Moldova.
Cele mai recente date arată că circa 357 de mii de locuitori din regiunea transnistreană dețin și cetățenia R. Moldova, iar peste 337.5 de mii au pașaport moldovenești ce le asigură dreptul de a călători în străinătate. Autoritățile de la Chișinău au spus că această cifră reprezintă majoritatea covârșitoare a populației din raioanele estice.
Prin adoptarea, la finele anului trecut, a Legii cetățeniei R. Moldova, au fost introduse proceduri mai stricte pentru dobândirea cetățeniei. Aceste condiții au fost înăsprite pentru protejarea securității naționale și alinierea procedurilor la practicile europene.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te