De la leul de hârtie, la leul de metal

Șefii finanțelor moldovene pregătesc o mini-revoluție prin buzunare și portofele: potrivit unui plan sprijinit și de FMI, ar putea să dispară bancnota de 1 leu și să apară în schimb o monedă cu aceeași valoare și încă o monedă de 2 lei.

De la leul de hârtie, la leul de metal

Bancnota de 1 leu are viața cea mai scurtă. Îi joacă festa viteza cu care circulă de la cumpărător la vânzător și invers. În medie, un leuţ nu rezistă nici un an. Într-un final, după ce e torturat în buzunarul unei haine băgate în mașina de spălat, bandajat cu scotch ori inscripționat cu revendicări politice, leul deteriorat e pescuit la Banca Națională din șuvoiul de bancnote puse în circulație. Viața cea mai lungă o au 200-500-1000 de lei, ele ajung să slujească între 10 și 20 de ani. Înlocuirea bancnotelor inutilizabile costă o mulțime de bani.

Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, spunea într-o apariție recentă la televiziunea națională că are de gând să pornească o operațiune de modernizare a valutei naționale.

„Una din soluții, una din recomandările FMI, pentru securitatea monedei naționale ar fi introducerea uneia cu un nominal de 1 leu sau chiar de 2 lei, pentru că nici nu există astăzi o diviziune de 2 lei. Dar este doar un proiect, sper să discutăm în această vară conceptual și dacă reușim să vedem că este unul viabil vom merge înainte.”

Pentru săptămâna viitoare BNM a pus pe agendă un eveniment la care promite să verse lumină asupra acestei inițiative. Proiectul va fi prezentat și autorităților de la Ministerul Finanțelor, care încă urmează să analizeze inițiativa, conform spuselor serviciului de presă.

Dar cât de rezonabil este noul proiect al guvernatorului, pornind de la practici internaționale?

Multe dintre valutele puternice din lume nu mai sunt tipărite pe hârtie, iar pentru banii de nominal mărunt se folosesc monede de metal. De exemplu, dolarul american, euro și lira sterlină sunt în întregime din bumbac sau dintr-un amestec de fibre. România tipărește bani din polimer.

Experții spun că e timpul perfect pentru introducerea monedelor de 1 leu și de 2 lei, mai ales că partenerii din Occident au sugerat asta în repetate rânduri. Mai vorbim și de comoditatea pentru cetățeni. Dacă va exista o monedă de 2 lei, tranzacțiile mici de la piață sau din transportul public vor fi mult mai eficiente.

Unul dintre susținătorii vocali ai acestei inițiative, economistul Veaceslav Ioniță de la IDIS-Viitorul spune că nu ar trebui să existe nici un impediment în punerea în practică a acestei inițiative, fiindcă pe termen lung asta ne va economisi și bani, și resurse umane.

„Când calculăm atunci observăm că, de fapt, Banca Națională – nu avem datele publice, dar am luat în baza datelor publice din alte țări – producerea unei bancnote costă de la 2-5 cenți americani. Chiar dacă considerăm că la noi e prețul minim, că nu putem spune că bancnota noastră are grade de securitate cum ar fi dolarul sau euro, chiar dacă calculăm costurile minime, iese că anual cheltuim pentru schimbarea bancnotelor de 1 leu circa 2 milioane de dolari, iar pentru celelalte bancnote noi cheltuim cam de trei ori mai puțin. O bancnotă de 1 leu costă de trei ori mai mult ca să o întreținem.”

Oricât de necesară ar părea această schimbare, tendințele globale oscilează către excluderea totală a banilor-gheață. Tranzacțiile financiare cu cardurile bancare devin tot mai frecvente și în Republica Moldova, dar cetățenii încă nu sunt gata să uite de portmonee, este de părere Sergiu Gaibu, economist de la Expert-Grup.

„Bariera în electronizare ține de faptul că banii-gheață sunt acceptați peste tot, inclusiv în transportul public și la piețe, unde au loc multe tranzacții mărunte. Iar comisioanele pentru a transfera banii dintr-un cont în altul sunt mari. Chiar și străinii care vin în țară preferă să scoată bani lichizi la bancomate, o fac mai des decât în țara lor de baștină, fiindcă economia încă nu este setată pentru a achita în orice instituție cu cardul.”

Experții mai explică asta și prin gradul de încredere scăzut al cetățenilor în bănci, din cauza așa-zisului „furt al secolului”, când din trei bănci controlate de stat a dispărut un miliard de dolari. Deși mulți salariați primesc leafa pe card, ei preferă să extragă banii în numerar de la bancomat, în loc să plătească servicii și produse direct cu cardul.

Introducerea monedelor de 1 leu și de 2 lei nu este o idee nouă. Despre asta a vorbit și fostul guvernator al BNM Dorin Drăguțanu, în 2013. Atunci, el a spus că în această direcție se întreprind acțiuni, precizând însă că realizarea proiectului este un proces complex și lent. Există și un precedent istoric. În 1993-1994, în Republica Moldova au fost introduse monede de 1 și 5 lei, însă au fost scoase rapid din uz, dovedindu-se a fi o încercare oarecum stângace.

De aici pornesc și îngrijorările celor sceptici. De altfel unii spun că monedele ar putea fi foarte atractive pentru turiști și colecționari, așa cum se întâmplă frecvent când sunt lansate piese noi. Prin urmare, autorii reformei vor trebui să ia în calcul și aceasta posibilitate.