Începând de azi și până sâmbătă, chișinăuienii sunt invitați la proiecții de film în parc, pe strada pietonală „Eugen Doga” din capitală, dar și în sala de cinematograf. Este un eveniment marca Cronograf, un festival internațional al filmului documentar care, din cauza pandeminiei, a lipsit în ultimii doi ani de pe agenda culturală. De vorbă cu directoarea artistică a festivalului, regizoarea Leontina Vatamanu despre proiecțiile de film și condițiile la care au trebuit să se adapteze oamenii de cultură.
Your browser doesn’t support HTML5
Tamara Grejdeanu în dialog cu Leontina Vatamanu
Leontina Vatamanu: „De fapt, în acest an, 2021, celebrăm 20 de ani de la lansarea, în 2001, a Festivalului Internațional de Film Documentar „Cronograf”. A fost primul festival de film documentar la Chișinău, care a apărut la inițiativa unor tineri cineaști de atunci, dar care astăzi mai rămân în breaslă și mai activează, mai produc filme și mențin în viață „Cronograful”.
În această vară, de fapt, am recurs la o formulă care se numește Seri de Cronograf și care vine cu proiecții de film, în special cu premiere de film moldovenești, filme care s-au produs în această perioadă nefastă de pandemie, dar care totuși își cer dreptul la viață și dreptul la un ecran mare pe care să fie proiectate și publicul să aibă ocazia să le guste.”
Europa Liberă: Înțeleg că, așa cum au putut munci actorii în culisele teatrelor, și cei care fac filme au putut să-și continue, într-o anumită măsură, procesul creativ.
Avem câteva producții noi de film și, spre surprinderea mea, majoritatea chiar sunt comedii...
Leontina Vatamanu: „Într-o anumită măsură, pentru că totuși filmul este conectat la realitate și filmul înseamnă comunicare, iar comunicarea a avut de suferit cumva în perioada pandemiei. Am fost cu toții mai puțin liberi, mai puțin mobili și acest lucru s-a manifestat și a afectat într-o oarecare măsură și cinematografia, dar, cu toate acestea, constatăm cu bucurie că avem câteva producții noi de film și, spre surprinderea mea, majoritatea chiar sunt comedii. Vom prezenta 17 filme noi ale regizorilor din Republica Moldova, dintre care 11 sunt chiar premiere absolute.”
Europa Liberă: La care s-a lucrat în ultimii doi ani?
Leontina Vatamanu: „Da, în ultimii doi ani. „Serile de Cronograf” vor conține proiecții de film în 4 locații, premierele vor avea loc, în special, la Cinematograful „Patria Loteanu”, începând de astăzi până sâmbătă, 17 iulie. De asemenea vom avea proiecții în aer liber pe strada pietonală „Eugen Doga”, în Parcul „La Izvor” și pe scările de granit din Parcul „Valea Morilor”. Este bine că aceste proiecții cumva încurajează publicul să vină, pentru că ne simțim mai siguri și mai protejați...”
### Vezi și... ### Cultura „anti-COVID”
Europa Liberă: Da, bănuiesc că existau și măsuri sanitare de care trebuia să țineți cont la organizare.
Leontina Vatamanu: „Da, exact. Și scaunele vor fi puse la distanță, vom încerca să îndemnăm oamenii să se țină la distanță, dar să fie aproape și conectați la ceea ce se întâmplă pe ecran.”
Europa Liberă: Dna Vatamanu, în perioada de pandemie exista o temere printre artiști că izolarea va reduce din apetitul pentru cultură. Dvs. cum vedeți lucrurile?
Leontina Vatamanu: „Eu cred că este un efect dublu al acestei pandemii. Sigur că la începutul pandemiei ne-am speriat cu toții că nu vom putea să fim la fel de activi, să activăm în forță în domeniul culturii, cultura, ca de obicei, a avut de suferit, au avut prioritate alte domenii și nu pot să vorbesc în numele tuturor, dar a existat un fel de temere, ne-am confruntat cu diverse probleme, chiar la un moment dat a trebuit să disponibilizăm stafful studioului nostru, pentru că nu aveam din ce îl întreține. Am avut de suferit, dar, cu toate acestea, am găsit forțe să mergem înainte și iată că ne bucurăm astăzi să readucem cumva pe agenda culturală „Cronograful”, poate într-o altă formulă, dar totuși reînviem ecranul „Cronografului”, care, iată, va aduce publicului nostru câteva producții noi. Eu consider că și publicul este avid de asemenea evenimente, cred că și el le duce dorul, pentru că una este să vizionezi un film la monitorul calculatorului și cu totul e alta percepția atunci când îl vezi pe marele ecran.”
### Vezi și... ### Leontina Vatamanu: „Problemele ecologice şi fenomene sociale ca migraţia, refugiaţii, sclavia modernă ne vizează direct” (VIDEO)
Europa Liberă: Spuneați că sunt producții realizate de regizori originari din Republica Moldova. A fost intenționată această selecție?
Leontina Vatamanu: „Sigur că a fost intenționată, pentru că ai noștri au mai puține șanse să se manifeste, mai puține șanse să proiecteze filmele lor pe ecran mare, mai puține șanse să se întâlnească cu publicul și am decis ca aceste Seri de Cronograf să fie, în special, dedicate cinematografiei naționale, celor care, în pofida tuturor greutăților, încearcă să facă filme astăzi în Republica Moldova sau celor care sunt originari din Republica Moldova, dar fac filme în alte spații.”
Europa Liberă: Festivalul Internațional de Film „Cronograf” a devenit cumva o carte de vizită a vieții culturale din Republica Moldova, eram obișnuiți și cu producții autohtone, dar, mai ales, de peste hotare. Ați menținut contacte, există un lucru care stă în spate, în pregătire pentru o revenire?
Ne-am adaptat cumva restricțiilor...
Leontina Vatamanu: „Din păcate, este mai complicat astăzi să organizezi un festival internațional din cauza tuturor restricțiilor și a circulației, a traversării frontierelor, de aceea formula veche a „Cronografului” sau formula cu care s-a obișnuit publicul de concurs internațional, de selecție a documentarelor, cu juriu, cu premii, cu master class-uri ș.a.m.d. rămâne totuși în obiectiv pentru alte ediții ale „Cronografului”. În acest an, în această vară ne-am adaptat cumva restricțiilor și vom organiza Serile de Cronograf doar cu premiere autohtone și cu câteva proiecții de documentare mai vechi, vom încerca totuși să menținem atmosfera caldă a festivalului, să aducem și să mediatizăm cumva tinerii cineaști, cei care au filme în program și, de asemenea, fiecare proiecție va fi urmată de sesiuni de întrebări/răspunsuri, de discuții, sper că și presa va prelua cumva discuțiile și mesajele cu care vin cineaștii în fața publicului.”
Europa Liberă: Mizează cineaștii autohtoni pe această punte de lansare, dacă pot să-i zic așa, pe această platformă de vizibilitate?
Leontina Vatamanu: „Mulți dintre cineaștii moldoveni s-au bucurat și și-au înscris filmele, iată, în programul „Cronografului”. Din păcate, nu sunt foarte multe filme noi, perioada de pandemie totuși și-a spus cuvântul, dar, cu toate acestea, avem cu ce ne lăuda, avem ce prezenta publicului și observ că regizorii și echipele lor așteaptă cu emoție aceste proiecții de film. Și eu, sinceră să fiu, mă bucur pentru ei, mă bucur pentru publicul care va veni în sală, cei care sunt cumva atenți la ceea ce se întâmplă în domeniul cinematografiei naționale.”
Europa Liberă: E o ocazie să testați și reacțiile publicului după o perioadă în care n-ați avut contactul cu iubitorii de film.
Leontina Vatamanu: „Da, sigur că da, așteptăm aceste reacții, e cumva mai ușor să le simți sau să le observi datorită rețelelor de socializare în care oamenii își expun gândurile și părerile, dar aș vrea să îndemn și publicul nostru, publicul chișinăuian să vină în aceste patru seri la film și astfel să se solidarizeze cu breasla cinematografică din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Spuneați la începutul acestei discuții că „Cronograf” marchează 20 de ani de la prima sa ediție. Ce amprentă a lăsat pentru cei care fac documentare, pentru public, pentru percepția filmului documentar, în general?
Leontina Vatamanu: „Da, au trecut 20 de ani, însă mie îmi pare incredibil. Atunci când am lansat festivalul, voiam un pic să animăm viața culturală din Republica Moldova, mai cu seamă pe cea a filmului și mă bucur că am reușit să rezistăm în timp, am reușit să creăm aici un festival care se bucură de priză la public și de un renume internațional, pentru că pe an ce trece observăm că tot mai multă lume vrea să ajungă la „Cronograf”. Eu cred că am reușit totuși să cultivăm gustul pentru documentar la mai multe generații, pentru că ne-am concentrat și pe publicul tânăr, și pe copii, și pe adolescenți, și pe toate categoriile de vârstă, pe toate categoriile de public. Eu cred că putem să ne lăudăm cu faptul că i-am făcut pe oameni să fie mai deschiși către documentare, mai deschiși către arta cinematografică, i-am făcut să guste această pasiune pentru film și sper să ne ajungă forțe să continuăm viața festivalului, să organizăm în continuare niște ediții frumoase care să cuprindă și să fie, în același timp, nu doar un eveniment cultural, dar și o școală de film pentru cei care îl iubesc.”