Asta e cu atât mai remarcabil, cu cât o majoritate a spaniolilor nu acceptă decizia, după cum nu o acceptă nici Curtea Supremă. Asta marchează cea mai mare răsturnare politică și juridică în atitudinea guvernului central, socialist, față de Catalonia din ultimii patru ani, de la haoticul referendum neautorizat pentru independență din 2017 încoace.
Presa, la rândul ei, tratează cu severitate decizia guvernului. Cotidianul (de stânga) El Pais amintește că și până acum, atât guvernele socialiste cât și cele ale conservatorilor din Partido Popolar (PP) au tot folosit iertarea în scopuri strategice: «Politicieni corupți, un bancher, un militar pucist și câțiva teroriști: alți condamnați care au fost grațiați».
El Mundo, ziar conservator, scrie că „oligarhia catalană” se pregătește acum să-l sprijine pe Sánchez.
Un oligarh ucrainean fugind de justiție
Avocatul american al magnatului ucrainean fugit în Austria Dmitri Firtaș a anunțat că acesta neagă toate acuzațiile care i se aduc și pentru care riscă extrădarea în SUA.
Acuzat în Ucraina că ar fi vândut uraniu unor firme militare rusești, Firtaş, una din cele mai mari averi din Ucraina şi apropiat al fostului preşedinte fugit în Rusia Viktor Ianukovici, este cerut și de Statele Unite pentru corupţie şi spălare de bani. El a fost arestat în Austria în martie 2014 în baza mandatului internaţional de arestare emis în Statele Unite, iar în 2019 Curtea Supremă a Austriei a decis că poate fi extrădat.
Săptămâna trecută, Kievul a impus sancțiuni acestui fost magnat al gazului. Avocatul lui american, Lanny Davis, a spus că Firtaș nu a fost încă informat official că Ucraina ar fi impus sancțiuni asupra averii sale.
SUA au pregătit ajutor militar pentru Ucraina în caz de atac rusesc
Statele Unite au pregătit ajutor militar pentru Ucraina în caz de atac rusesc, potrivit unui anunț al purtătoarei de cuvânt a Casei Albe Jen Psaki.
Aceasta a subliniat că recentele afirmații potrivit cărora administrația Biden ar bloca ajutorul militar către Kiev sunt prostii ("nonsense").
Politico și The Washington Post au scris zilele trecute că Pentagonul a pus deoparte ajutor militar către Ucraina în valoare de zeci de milioane de dolari. Pachetul de ajutoare include rachete anti-tanc și începuse să fie pregătit din primăvară, din momentul în care Rusia începuse să maseze trupe la granița cu Ucraina.
Moscova și-a retras ulterior aproape în totalitate cei 100.000 de soldați, dar armamentul greu a rămas, iar trupele ar putea fi redesfășurate oricând. Kremlinul afirmă că toate acestea sunt pentru manevre militare care vor avea loc în toamnă.
Din 2014 încoace, SUA a oferit Ucrainei ajutor militar de aproape 2,5 miliarde de dolari. (Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Ploaie de sancțiuni pe Lukașenka
O adevărată „ploaie de sancțiuni” s-a abătut ieri “asupra dictatorului Lukașenka”, titrează la Bruxelles cotidianul francofon belgian Le Soir, effect al deturnării zborului Ryanair spre Minsk pentru a-l aresta pe opozantul Roman Protasevici, ceea ce s-a dovedit a fi un act de piraterie aeriană.
UE a înghețat conturile a șapte firme deținute de apropiați ai lui Aleksandr Lukașenka și l-a pus pe lista neagră și pe fiul său Dmitri, dar și pe soția fiului său cel mare, Viktor, Lilia Lukașenka.
Sancțiunile privesc“sericii financiare și asigurări, un embargo pe produselele pétrochimique, potasiu și tutun”, scrie la rândul său L’Écho. Orice împrumut bancar către aceste firme este de asemenea interzis.
München — stadion în culorile LGBT pentru echipa Ungariei
Crește controversa în jurul deciziei luate de primăria din München de a-și împodobi stadionul cu culorile curcubeului LGBT, cu ocazia meciului de miercuri împotriva Ungariei, “în semn de solidaritate cu comunitatea LGBT” din țara lui Viktor Orbán.
Cotidianul din München, Süddeutsche Zeitung scrie cum capitala Bavariei a luat această decizie după ce săptămâna trecută parlamentul maghiar a votat o lege care interzice și pedepsește «propaganda gay» destinată minorilor.
Primarul SPD (social-democrat) al München-ului, Dieter Reiter, a solicitat ieri în mod oficial aprobarea UEFA pentru a purcede, până miercuri, la decorația stadionului. La Budapesta, ministrul maghiar de externe Peter Szijjártó a criticat decizia autorităților din capitala Bavariei, spunând, cum o scrie în Spania El Mundo, că “steagul LGBT nu trebuie folosit pentru a face politică” și că “politica trebuie să rămână în afara sportului”.
Pe frontul pandemiei
Pe frontul pandemiei, și pentru că ieri, 21 iunie, a fost International Yoga Day, Libération, în Franța, are un articol despre cum premierul ultranaționalist al Indiei, Narendra Modi, s-a folosit de ocazie pentru a lăuda virtuțile tămăduitoare ale practicilor de yoga asupra virusului. In același timp, el a anunțat gratuitatea vaccinurilor de acum înainte în India. Guvernul vrea să vaccineze un miliard de persoane până la sfârșitul anului.
În Europa, în schimb, în ciuda relaxării regulilor mai peste tot, “crește neliniștea în fața propagării așa-numitului variant Delta”, scrie site-ul specializat în afaceri europene Politico. Extrem de contagios, acest mutant al virusului Sars-CoV2 e pentru moment puțin răspândit pe continent, dar nu încetează să se propage, sursa fiind Marea Britanie.
A fi „dintr-un alt film”
Și așa ajungem la un alt soi de „virus” care, provenit din Marea Britanie, amenință continentul: Uniunea Europeană se pregătește să taie din numărul de filme britanice în încercarea de a îngrădi "anglo-saxonizarea" audiovizualului european. Conform unui document intern citat de The Guardian, Comisia Europeană găsește că acum, după Brexit, numărul de producții britanice difuzate în Europa este „disproporționat” și că amenință diversitatea culturală.
Asta ar fi o lovitură pentru ceea ce Anglia consideră a fi un soi de “soft power”, o solidă influență culturală pe continent. Ar fi un motiv suplimentar de dispute și recriminări reciproce post-Brexit, după saga blocării cârnaților britanici in Irlanda de Nord și problemele cu cotele de pește dintre Franța și Anglia, care au făcut în primăvară ca Royal Navy să desfășoare nave de patrulare în aprpiere de Jersey.
Acum, Comisia Europeană dorește ca filmele și programele britanice din domeniul audiovisual să nu mai fie considerate “opera europene”. Potrivit directive europene a audiovizualului, televiziunile țărilor member în UE trebuie să difuzeze majoritar programe europene. Platformele de streaming precum Netflix sau Amazon trebuie la rândul lor să respecte în Europa o cotă de 30% programe europene.
Ba chiar, în Franța pătrunsă dintotdeauna de naționalism (sau europeanism) cultural, aceste platforme trebuie să ofere cel puțin 60% de conținut “european”, din care până acum o bună parte a fost constituită din filme și serialuri britanice.
Partea leului pe o platformă cum este Netflix e, desigur, constituită în continuare de filmele americane, iar El Mundo, în Spania, anunță astăzi că Netflix a ajuns la un acord cu firma de producție a lui Steven Spielberg pentru a produce „mai multe filme pe an”. Asta, scrie El Mundo, după ce Steven Spielberg a fost unul dintre cei mai mari critici ai Netflix.
De altfel, Franța cere ca 15% din beneficiile realizate pe teritoriul său de o platformă ca Netflix să fie reinvestite în filme europene, o mană de care, de acum înainte, cinematografia britanică riscă să nu mai poată beneficia.
Atitudinea europeană globală față de “soft power” britanic va tinde de altfel să devină și mai distantă anul viitor, când Franța va prelua, pentru șase luni, președinția rotativă a UE, cu un Emmanuel Macron aflat în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale franceze din 2022.
Cum o spune, puțin vulgar, o expresie colocvială românească: Anglia este acum „dintr-un alt film”.