Optzeci și nouă de persoane au murit și alte aproape trei sute au fost rănite miercuri, 3 ianuarie, în Kerman, în urma a două explozii care au avut loc la comemorarea a patru ani de la moartea comandantului forțelor iraniene de elită Quds, Qassem Soleimani, asasinat în Irak, în 2020, de o dronă americană.
Televiziunea de stat a transmis reportaje de la funeraliile organizate la Centrul religios Imam Ali din Kerman. O mare de oameni, în frunte cu familiile și apropiații, îi plângeau pe cei morți, înmormântați în sicrie acoperite cu steagul iranian. Cei îndoliați scandau „Răzbunare, răzbunare!”, „Moarte Americii!” și „Moarte Israelului!” arborând nu doar steagul iranian, ci și pe cel galben, al mișcării Hezbollah, care activează cu sprijin iranian în Liban, țară vecină cu Israelul.
Statul Islamic a revendicat joi atentatele, spunând că doi dintre membrii săi și-au detonat centurile explozive în mijlocul mulțimii care venise să-l comemoreze pe Soleimani, în cimitirul din sud-estul orașului. Printre victimele atentatului de miercuri s-au aflat multe femei și copii.
Ministrul iranian de interne Ahmad Vahidi a declarat la televiziunea de stat că au fost arestate câteva persoane implicate în atentat, fără a da mai multe amănunte.
„Vă vom găsi oriunde v-ați ascunde”
Președintele Ebrahim Raisi a spus în discursul său televizat: „Inamicii noștri își dau seama de puterea Iranului și întreaga lume a aflat cât e de puternic și capabil. Forțele noastre vor decide locul și timpul când vor acționa.”
El a lăudat, pe de altă parte, Hamasul, grupare considerată teroristă de SUA și UE. „Știm că operațiunea Potopul Al-Aqsa va duce la sfârșitul regimului sionist", a spus el, folosind numele dat de Hamas războiului cu Israelul.
„Vă vom găsi oriunde v-ați ascunde”, a afirmat și comandantul CGRI, generalul-maior Hossein Salami, referindu-se la Statul Islamic. Salami le-a spus celor prezenți la funeralii că SI nu mai există ca atare, jihadiștii „acționând doar ca mercenari” pentru interesele SUA și Israelului.
Washingtonul a respins vehement afirmațiile că SUA sau Israelul s-ar afla în spatele atentatului, în vreme ce Israel, dușmanul de moarte al Teheranului, nu a făcut niciun comentariu.
Atentatele de miercuri, cele mai sângeroase de la Revoluția Islamică din 1979, au avut loc în contextul războiului din Gaza dintre Israel și Hamas, declanșat acum aproape trei luni, făcându-i pe mulți să se teamă de escaladarea regională a conflictului.
Teheranul a acuzat adesea Israelul și Statele Unite că sprijină grupurile militante anti-iraniene care au comis atentate în trecut.
Statul Islamic a mai revendicat responsabilitatea pentru alte atentate sângeroase în Iran. În 2022, un atentator sinucigaș a omorât 15 persoane la un loc sfânt șiit. Printre atacurile anterioare revendicate de Statul Islamic se află și două atentate cu bombă în 2017 care au vizat parlamentul Iranului și mormântul fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini.