Declinul demografic în țările din Europa de Est este printre cel mai abrupt din lume. Republica Moldova se numără în top 5 țări din regiune cu cea mai mare rată a depopulării. Dacă tendințele se mențin, până în anul 2050, Moldova va avea cu un milion de oameni mai puțin, arată datele Națiunilor Unite. Proiectul „Limita Inexistenței” explorează acest fenomen.
Your browser doesn’t support HTML5
Satele au fost alese în baza rezultatelor recensămintelor de populație din 2004 și 2014. Am cutreierat aproape 20 de localități din nordul, centrul și sudul Moldovei. Am vrut să înțelegem de ce oamenii părăsesc satele și să documentăm cum acestea dispar din memorie și de pe hartă.
Noi am documentat nu doar localitățile cu puțini rezidenți. Ne-au trezit interesul satele care cândva erau pline de oameni cu gospodării frumoase. Astăzi a rămas doar numele din ele, nişte case părăsite şi stânele de oi. Anume acolo consecințele depopulării ieșeau în evidență. Când mii de localnici își părăsesc satul de baștină, începe numărătoarea inversă.
Partea I
Despre câteva localități create artificial pe vremea URSS, pe lângă instituții sau întreprinderi de stat și care astăzi sunt aproape pustii. Doar câteva familii sau bătrâni singuratici continuă să-și ducă traiul acolo, cei tineri plecând, rând pe rând, după ce instituțiile și întreprinderile care asigurau lumea cu locuri de muncă și condiții elementare au fost închise sau sunt falimentare. Locuințele de serviciu care li s-au oferit gratuit de stat, în cele din urmă au fost privatizate.
Petrești
Localitatea din preajma stației de cale ferată Petrești, raionul Ungheni. Conform datelor oficiale, aici locuiesc 15 persoane.
Din când în când, la stația de cale ferată Petrești se opresc trenurile, iar din ferestrele caselor poate fi văzută frontiera cu România. Localnicii sunt obișnuiți să trăiască ca o „familie mare”, împărtășind împreună grijile și bucuriile. În fiecare săptămână, ei pun bănuț cu bănuț ca să aducă apă cu căruța din satul vecin, în bidoane mari. Lipsa apei este principala lor problemă. Fântânile s-au uscat, iar sătenii nu cred că de dragul câtorva persoane autoritățile vor fora un puț.
Pavlovca
Parcul conacului Pavlovca, raionul Briceni. Cândva, pământurile i-au aparținut lui Pavel Crupenschi, un proeminent om de stat al vremii. El a pus temeliile conacului şi a plantat parcul, în anul 1900. În perioada sovietică, aici a fost deschis Spitalul de Psihiatrie și Narcologie.
Spitalul din Pavlovca e considerat filială a Spitalului de Psihiatrie din Bălți. În 2015, a încetat să funcționeze, la insistența apărătorilor drepturilor omului.
Partea II
Cândva, erau pline de oameni cu gospodării frumoase. Astăzi a rămas doar numele din ele, nişte case părăsite şi stânele de oi. E tabloul pe care-l vezi în multe din satele depopulate din Republica Moldova. Gavrilovca, din raionul Sângerei, şi Chersac, din Teleneşti, sunt două astfel de localităţi. În Gavrilovca, oficial, nu mai locuieşte nimeni şi doar proprietarii celor două stâne şi lucrătorii lor mai dau pe acolo. De Paştele Blajinilor, în schimb, se umple cimitirul de foşti localnici şi urmaşii acestora, veniţi să-şi pomenească rudele. La ultimul recensământ, în Chersac mai locuiau 21 de persoane, dar nu se ştie câţi au mai plecat de atunci. Tinerii nu mai revin pentru că în sat nu au de lucru şi nici măcar un drum normal nu există…
Gavrilovca
Satul Gavrilovca, raionul Sângerei. Populație: 0 persoane (date oficiale).
Tabăra a început să lucreze din 89 și s-a terminat lucrul în 2008.
Your browser doesn’t support HTML5
Chersac
Satul Chersac, raionul Telenești, populație: 21 persoane (date oficiale).
Your browser doesn’t support HTML5
Odaia
În satul Odaia locuiește o singură persoană, conform recensământului din 2004. În 2017, sătenii s-au înmulțit, ei spun că deja sunt opt. Aici s-au mutat două familii din Chișinău, care se află la 80 de km distanță. Ei spun că le place viața în Odaia. Cele câteva case sunt ascunse de privirile curioșilor printre dealuri și desișuri.
Ciofu
În Ciofu, practic, nu a mai rămas nimeni. Majoritatea caselor sunt închise cu lacăte care nu au fost atinse de ani buni, porțile deteriorate sunt păzite de câini. Cea mai animată e gospodăria unei familii care s-a mutat la Ciofu din altă localitate, ca să îngrijească o stupină, după cum au mărturisit ei.
Lelina
Drumul către acest sat e plin de buruieni. Aici locuiesc 28 de persoane, conform statisticii, însă noi am întâlnit un singur bătrân. E bucuros de vizitatori și cu lacrimi în ochi povestea despre nepoțica din Statele Unite. El spune că localnicii preferă să-și petreacă timpul în satul Salcia, unde este și școală, și magazin.
Partea II
Despre sate care pe timpuri erau populate de mulți oameni și unde erau fabrici, uzine, magazine și policlinici. Anume în aceste localități consecințele depopulării sunt deosebit de vizibile.
Cărpineni
Satul Cărpineni, raionul Hîncești. Populația este de 7537 de persoane. În perioada 2004-2014, de aici au plecat circa 2500 mii de rezidenți.
Una dintre problemele din Cărpineni este migrația masivă. Unii migranți au revenit acasă și încearcă să lanseze afaceri. Însă ei nu sunt siguri, că au revenit acasă pentru totdeauna.
Bașcalia
Satul Bașcalia, raionul Basarabeasca, Moldova. Populația – 3000 de persoane. Timp de zece ani, de aici au plecat peste 1000 de rezidenți.
Mulți tineri visează să părăsească satul Bașcalia și să studieze peste hotare. Bătrânii, la rândul lor, numără casele care rămân pustii și așteaptă revenirea copiilor.
***
Proiectul este realizat grație asistenței oferite de poporul american, prin intermediul Ambasadei SUA la Chișinău. Opiniile exprimate nu reprezintă în mod necesar poziția ambasadei.