Care credeți că va fi cel mai important efect al liniei electrice Vulcănești-Chișinău? Click pentru a participa la un SONDAJ
Proiectul a demarat în noiembrie 2021, când Guvernul R. Moldova a semnat contractul de construcție a liniei cu compania indiană KEC International.
Supranumită „Linie a Independenței Energetice”, construcția ei a fost o promisiune majoră a guvernării PAS, care s-a confruntat cu presiuni în domeniul energiei din partea Rusiei – mai ales după ce Moscova a invadat la scară largă Ucraina.
Războiul a grăbit așadar startul pe hârtie, dar tot el l-a întârziat, în realitate. Lucrările la linie au început propriu-zis în aprilie 2024, din cauza unor dificultăți logistice cauzate de război și întreruperea vechilor lanțuri de aprovizionare.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, și alți oficiali guvernamentali, inclusiv premierul Alexandru Munteanu, au spus mai întâi că linia va fi dată în folosință la sfârșitul anului 2025, apoi în martie 2026, apoi în iunie...
Proiectul s-a împotmolit la stația electrică Chișinău, care trebuia modernizată de un consorțiu format din firmele Siemens Energy SRL, Electromontaj S.A și Energotech S.A, înregistrate în România.
Războiul le-a dat peste cap planurile de achiziție a multor materiale și echipamente mai ieftine din – surpriză – Rusia, cum ar fi bobine, sisteme de protecție și cabluri.
Într-o postare pe Facebook în urma unei vizite la această stație pe 1 iulie, ministrul Energiei a scris că toate lucrările de construcție „au fost finalizate”, iar antreprenorii pe care îi avertizase anterior cu penalități au respectat termenul limită – de 30 iunie.
Astă iarnă, ministrul Junghietu a explicat Europei Libere, în podcastul Pe Agendă, că linia nu a putut fi testată la timp din cauza gheții. Acum, testările au demarat pe caniculă, și ministrul spune că „operarea comercială a liniei electrice Vulcănești-Chișinău ar urma să înceapă către finele lunii august”.
Linia de 400 kV și 157 km trebuie să aducă energie electrică din România, de la Isaccea, urmând o cale mai directă spre capitala moldoveană, fără să mai facă un ocol mare prin Ucraina și pe la centrala MGRES din regiunea transnistreană.
În afară de linie și de modernizarea stației electrice Chișinău, proiectul a inclus lucrări la stația electrică Vulcănești. Costurile s-au ridicat la aproximativ 40 de milioane de euro, împrumutați de la Banca Mondială.
Linia ar trebui să permită transportul unei cantități de energie electrică echivalentă cu 50% din consumul Republicii Moldova, prin importuri de pe piața românească și europeană. Costurile de construcție ar urma să fie recuperate prin tariful la curent.
De la „linia independenței” la cea „a rezilienței” și apoi „a libertății”
Vechiul traseu al importurilor din România cu ocol prin regiunea transnistreană presupunea riscuri. Dar nici cel nou nu este lipsit de ele.
Până la Vulcănești, energia importată din România este adusă de la Isaccea pe un segment de linie care trece prin Ucraina și care a fost atacat de o dronă rusească în luna martie.
Așa încât „linia independenței” nu este suficientă, urmând „linia rezilienței”.
Proiectată de la Suceava la Bălți, cea de a doua linie de 400 kV va parcurge cam 45 km pe teritoriul Republicii Moldova, traversând 12 localități.
Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” a semnat pe 26 iunie un contract de 17,5 milioane de euro cu firma turcă SA-RA, câștigătoarea licitației internaționale. Ar trebui să construiască această porțiune în următoarele 24 de luni, adică până în iunie 2028.
Proiectul este finanțat dintr-un grant al Uniunii Europene de 15,4 milioane de euro plus împrumuturi de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții.
Valoarea totală a proiectului este de 77 milioane de euro, incluzând modernizarea stației electrice Bălți, iar aici lucrurile pot să dureze.
Nu se știe nici cât de repede va fi construit segmentul românesc al liniei. Calendarul rămâne aici neclar, iar compania națională Transelectrica se află cu câteva faze ale proiectului în urma partenerilor din R. Moldova.
A treia linie de înaltă tensiune și a treia interconectare electrică dintre Republica Moldova și România se va chema „Liberty Line”.
Nu este total limpede cine a botezat-o, dar se știe cine ar trebui să vină cu banii – Statele Unite, cu un grant de 130 de milioane de dolari.
Pe 18 iunie, premierul Munteanu a primit de la Nick Pietrowicz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Chișinău, un studiu de fezabilitate al liniei de 400 kV, Strășeni-Gutinaș.
În comunicatele guvernului, denumirii studiului i s-a adăugat și un prefix, adică de pre-fezabilitate, sugerând că această linie este la un stadiu și mai timpuriu.
Pe teritoriul Republicii Moldova, ea ar trebui să aibă o lungime de aproximativ 70 de kilometri și să traverseze 25 de localități.
◉ SONDAJ
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te