Ce credeți despre faptul că unii funcționari dețin mai multe mandate, remunerate, în consiliile companiilor de stat? Click pentru a participa la un SONDAJ
Cumulul de funcții în consiliile companiilor de stat este una dintre „practicile de remunerare exagerată” în opinia Guvernului Tofan, care promite o reformă în privința numărului de funcții pe care un angajat la stat le poate ocupa.
Europa Liberă a dezvăluit că în R. Moldova sunt zeci de funcționari publici care au adunat în 2025 indemnizații de la mai multe companii sau întreprinderi de stat.
Practica se menține și în prezent.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Agenția Proprietății Publice (APP) – instituția care gestionează companiile de stat – a precizat că 60 dintre angajații săi ocupă, în prezent, 219 poziții în diferite structuri ale companiilor de stat.
Ei sunt membri în consilii de administrare ale unor întreprinderi de stat sau societăți, comisii de cenzori/audit sau reprezentanți ai statului în aceste companii. Majoritatea acestor funcții sunt plătite, în unele cazuri indemnizațiile cumulate fiind mai mari decât salariul.
„Faptul că suma anuală a indemnizațiilor poate depăși salariul de bază nu determină, prin el însuși, caracterul nelegal al plăților și nici imposibilitatea exercitării atribuțiilor”, spune APP în răspunsul pentru Europa Liberă.
Matematic, cele 219 poziții din companiile de stat pe care le ocupă cei 60 de angajați înseamnă o medie de 3,65 de funcții de fiecare.
APP consideră că aceste mandate pot „fi exercitate efectiv atunci când sunt respectate limitele legale, programul de muncă și obligațiile aferente fiecărei funcții”.
Un funcționar public care face parte din câteva astfel de consilii, care a cerut anonimatul, ne-a spus că multe dintre ședințele consiliilor companiilor la care participă funcționarii au loc online.
De regulă, la întreprinderile sau companiile de stat au loc mai puțin de zece ședințe pe an, în care membrii consiliilor iau decizii de management sau financiare.
Puteți observa în tabelul de mai sus că cinci funcționari de la APP cumulează, în prezent, câte șase funcții în consiliile diferitor companii: Viorica Beșliu, Vadim Cortac, Oxana Cucerova, Anastasia Palețchi și Maxim Sârbu.
Din cele 30 de mandate ale celor cinci, 17 sunt de președinte de consiliu. Cortac, Palețchi și Sârbu prezidează câte patru consilii (administrare sau control), Beșliu - trei, Cucerova - două.
Datele centralizate de Europa Liberă mai scot la iveală o situație inedită.
În 42 din cele 81 de companii aflate în administrarea APP, agenția are simultan oameni și în organul de conducere, și în cel de control: adică colegi de instituție participă atât la decizia de conducere, cât și la cea de control a unei companii de stat.
În 16 cazuri suprapunerea urcă până la vârf: președintele consiliului și președintele organului de control sunt ambii angajați ai APP.
Iată câteva exemple:
La Moldtelecom, consiliul e prezidat de directorul general adjunct al APP, Ion Ciumac, iar comitetul de audit - de Tatiana Gorceac. La Calea Ferată din Moldova, Ion Cotruță conduce consiliul de administrare și Vadim Cortac - comisia de cenzori. La MoldATSA, același Cotruță este verificat de comisia de cenzori condusă de Iulia Pavlov.
Această pânză de păianjen instituțională de atribuții se ramifică și înspre zona legislativă.
Unii funcționari din APP sunt responsabili de multe ori de proiecte de lege care sunt trimise Guvernului spre analiză. Uneori, acestea vizează companiile în care aceiași funcționari sunt membri în consiliile de administrare.
Tatiana Gorceac, de pildă, a fost responsabilă la APP de proiectul cu privire la scutirea Societății pe Acțiuni „Barza Albă” de la plata dividendelor aferente profitului net obținut în anul 2024. Aceeași Gorceac este președinta societății „Barza Albă”.
Europa Liberă a solicitat anterior puncte de vedere de la Tatiana Gorceac și de la mai mulți colegi de-ai săi. Nu am primit un răspuns de la niciunul, urmare a unei decizii a APP de a furniza redacției un răspuns colectiv.
APP susține că un mandat de reprezentare a statului și încasarea unei indemnizații pentru asta „nu generează automat un conflict de interese”.
„În situația în care o decizie examinată poate afecta direct propria remunerație a funcționarului sau un alt interes personal, [...] persoana este obligată să declare imediat conflictul”, spune APP pentru Europa Liberă.
„APP examinează asemenea situații individual, în raport cu obiectul deciziei și atribuțiile persoanei implicate”.
◉ SONDAJ
Banii
Cumulul de funcții nu contează doar pentru CV, ci și pentru portofel.
Din declarațiile de avere depuse în 2026 – care cuprind veniturile pe anul trecut – aflăm că în multe cazuri acest mănunchi de mandate aduce unor funcționari venituri mai mari decât salariul lor de la APP.
Tatiana Gorceac a încasat în 2025 indemnizații de la șapte companii de stat (în câte a fost reprezentantă anul trecut). Total: 326.000 de lei – adică 111% din valoarea salariului de la APP (294.666 de lei).
Oxana Cucerova a încasat, potrivit declarației ei de avere, puțin peste 241.000 de lei în 2025. Adică mai mult decât leafa anuală pe care a primit-o de la APP – în jur de 211.000 de lei.
Viorica Beșliu: 321.723 de lei, mai mult decât salariul de 295.182 de lei.
Și exemplele pot continua.
Ce propune Guvernul
Pe 31 iulie, Guvernul a anunțat măsuri împotriva „practicilor de remunerare exagerată” din companiile/întreprinderile de stat. Consiliile ar urma să aibă cel mult trei membri, un funcționar ar putea reprezenta statul într-un singur consiliu și pentru cel mult două mandate, cu indemnizația plafonată la un salariu minim. Comisiile de cenzori ar fi eliminate, „întrucât nu au demonstrat un control efectiv”, iar cumulul de indemnizații ar declanșa verificări ale Inspectoratului Control Financiar de Stat. Pentru asta, Executivul vrea să modifice legea.
Cifrele de la Ministerul Economiei
APP nu este singura instituție publică în care funcționarii își rotunjesc veniturile cu ajutorul consiliilor de administrare sau control.
Cel mai prezent minister în întreprinderile sau companiile de stat este Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED).
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, reprezentanții MDED spun că 68 dintre angajații săi sunt membri în consilii de administrare ale unor companii sau în organele de control ale acestora.
În medie, cei 68 de angajați cumulează peste două funcții de căciulă. Însă unii ridică media. Ludmila Ciumac și Cristina Lupea au câte șase. Victoria Blănuță, Ramona Niculcea și Ludmila Vulpe – câte cinci.
Legea prevede că un funcționar poate ocupa maximum trei mandate în consiliile de administrare ale unor întreprinderi de stat – adică o entitate economică al cărei capital social aparține în întregime statului.
Statul moldovean deține 141 de astfel de întreprinderi de stat. Statul mai controlează și 33 de societăți comerciale – entități în care și privații pot avea participații.
Potrivit MDED, un ordin al ministerului din 14 ianuarie 2025 stabilește că „o persoana poate fi membru în maxim trei consilii de administrare ale întreprinderilor de stat și/sau societăților comerciale simultan”.
Așadar, cumulat, potrivit acelui ordin, un angajat al ministerului nu poate fi în mai mult de trei întreprinderi sau societăți de stat.
Potrivit listei trimise Europei Libere de minister, doi angajați – Ramona Niculcea și Viorica Bejan – ocupă câte patru.
Niculcea ar fi în patru consilii de administrare ale întreprinderilor de stat Manejul de atletică ușoară, Rezervația biosferei „Prutul de Jos”, Rezervația naturală „Pădurea Domnească” și Institutul de Geodezie, Prospecțiuni Tehnice și Cadastru.
Bejan este membră în consiliul de administrare la întreprinderile de stat Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare, Institutul de Proiectări „Indalproiect”, Întreprinderea silvo-cinegenetică și la S.A. „Drumuri Soroca”.
MDED susține că acești funcționari sunt selectați „pe baza criteriilor obiective de profesionalism și competență, inclusiv experiența profesională, vechimea în muncă”.
„Competențele manageriale” și „cunoașterea cadrului normativ relevant” ar fi luate și ele în calcul.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.