Lupta cu pandemia COVID 19: responsabilitate sau bâlci politicianist?

Vitalie Ciobanu

Ceea ce părea un flagel îndepărtat, o nenorocire care li se poate întâmpla doar altora, într-un capăt îndepărtat al lumii, iată, a ajuns în Moldova.

Înregistrarea primului caz de coronavirus la noi devenise o chestiune de zile dacă nu de ore din momentul în care epidemia s-a răspândit cu iuțeală în Italia, acolo unde avem atâția conaționali.

Lupta cu pandemia COVID 19: responsabilitate sau bâlci politicianist?

Azi urmărim cu îngrijorare știrile din Peninsulă: țara europeană cea mai lovită în acest moment de COVID 19 e în carantină, după ce mai devreme fuseseră izolate doar provinciile din nord. Spunea cineva că Italia care ne trimite bani, prin muncitorii noștri de acolo, ne cere acum să fim solidari, să luptăm alături de ea și cu pandemia.

În Moldova, primul caz de coronavirus a fost depistat pe filieră italiană – o femeie bolnavă, care se întorcea acasă de la Milano. Era foarte gravă, presa a scris că a leșinat în avion. Serviciul de urgență a preluat-o la aeroportul Chișinău pe un culoar special. Numai că în pofida prevederilor și regulamentelor pentru asemenea situații, ceilalți pasageri din avionul cu care a călătorit suferinda n-au fost verificați, au fost lăsați să plece. Identificarea lor ulterioară a ridicat destule greutăți și nici azi nu e clar dacă au fost găsiți cu toții.

Numărul de cazuri confirmate de infecții cu noul coronavirus, 9 martie 2020

Desincronizările au apărut de la bun început, când responsabilii de la Ministerul Sănătății nu puteau spune exact cu ce cursă a zburat femeia bolnavă: Bologna-Chișinău sau Milano-Chișinău. Bâlbâiala autorităților a declanșat comentarii, replici, indignări pe rețelele de socializare, un torent de condamnări, excluderi, descalificări.

Guvernanții, la rândul lor, s-au străduit să nu lase fără replică nici un comentariu critic. Într-o zi în care coronavirusul a pătruns în Moldova, prim-ministrul Chicu polemizează, folosind un limbaj la limita insultei, cu fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, și îl persiflează pe ex-premierul Ion Sturza, după ce aceștia au acuzat proasta gestiune a situației.

E o reacție imatură, arogantă, pe când cuvântul de ordine al oficialilor ar trebui să fie eficiența, promptitudinea, acțiunea. Și tocmai acestea au lipsit atunci când pasagerii din cursa Milano-Chișinău au fost lăsați să plece fără a fi verificați medical și izolați.

Despre comportamentul incalificabil din aceste zile al lui Dodon s-a scris mult. Plecat în Rusia – prezidentul călătorește la Moscova poate mai des decât spre reședința sa de la Condrița –, acesta ne-a anunțat pe Facebook că a asistat alături de patriarhul Khiril la o liturghie și s-a rugat pentru Moldova. Dar de ce să pleci la Moscova să te închini, nu avem la Chișinău un înalt reprezentant al Bisericii Ruse: mitropolitul Vladimir, lângă care te poți ruga? Va fi existând o diferență de grad între cei doi prelați, Kiril și Vladimir, dar accesul la „sfintele taine” îl au, presupunem, în egală măsură…

Alertat de știrea că temutul coronavirus a ajuns în Moldova, Dodon și-a întrerupt rugăciunea de la Moscova, s-a întors la Chișinău și a început să vorbească: s-a răfuit cu opoziția, pe care a comparat-o ca nocivitate cu o pandemie; din postura sa de „tătuc” al poporului, a dat explicații și recomandări de specialitate (încă puțin și avea să prescrie și rețete medicale). Cuprins de acest elan „altruist”, Dodon a divulgat numele moldovencei infectate cu virusul COVID 19, sosită cu avionul de la Milano, și asta după ce Nicolae Furtună, directorul Centrului pentru Sănătate Publică, a refuzat să dezvăluie presei numele pacientei: „Sunt niște lucruri legate de taina medicală, de etica medicală, de deontologie, în general, pe care noi nu le putem furniza publicului larg”, a spus el.

Există nu doar condamnarea morală, ci și o încadrare juridică pentru gestul lui Dodon: încălcarea Legii privind protecția datelor cu caracter personal și a Legii privind drepturile și obligațiile pacientului. Or, divulgarea numelui femeii bolnave o face de două ori vulnerabilă, întrucât o expune umilinței publice, o supune oprobriului colectiv.

Pasageri în Aeroportul Chișinău

Între timp, au fost depistate alte două cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus – ambele venite, la fel, pe filieră italiană – întorși în Moldova, acești oameni și-au vizitat copiii, rudele, prietenii… Alte persoane, în jur de 20, sunt suspecte de îmbolnăvire. În fața pericolului în creștere, autoritățile în sfârșit s-au mobilizat. Au suspendat activitățile în școli și grădinițe, au fost anulate zborurile din și spre Italia, au interzis evenimentele cu public, a fost convocat Consiliul Suprem de Securitate.

Republica Moldova, mică și săracă, este parte a lumii globalizate și în cazul unui virus care nu cunoaște frontiere trebuie să suporte și ea acest atac, chiar dacă are un sistem medical precar, prost dotat, confruntat cu exodul de cadre sau având specialiști (cei care au mai rămas) prea puțin ajutați să facă față unei provocări de felul COVID 19 dar și altor maladii, mai banale, dar nu mai puțin periculoase.

E nevoie de concentrarea tuturor eforturilor. Dacă nu există consens în chestiuni de strategie politică și dezvoltare, măcar în această situație, a unui flagel la scară mare, să fie stimulată solidaritatea, promovată ideea unui pact național pentru sănătate. E foarte importantă calitatea comunicării publice. Onestitatea și transparența autorităților, deschiderea față de presă vor preveni angoasa și reacțiile de panică.

Solicitarea preventivă a unui ajutor din partea comunității internaționale este esențială. Presa a scris că medicii moldoveni nu au suficient echipament special, nu au izolete și nu le-ar ajunge teste pentru diagnosticarea bolnavilor de COVID 19, în cazul în care numărul suspecților ar depăși cifra de 460. Cum vom ști dacă numărul celor infectați nu a crescut, dacă nu se fac mai multe testări?

Toate guvernările din 1991 încoace au subfinanțat Sănătatea, la fel au neglijat Educația, Cultura, Cercetarea, ba chiar le-au subminat metodic pentru a ține în subdezvoltare, în captivitate mentală acest popor.

Evident, guvernanții sunt excedați, enervați că se confruntă într-un an electoral cu o gravă problemă de sănătate publică. Coronavirusul le strică imaginea. De aceea site-urile afiliate PSRM luptă cu opoziția, răspândind fakenews-uri de genul „Maia Sandu le cere moldovenilor din Italia să se spele pe mâini și să revină acasă” („spălatul pe mâini” ar însemna, în acest context, nu igienă, ci nepăsare). Știrile mincinoase incită instinctele primare, sporesc isteria și fobia față de concetățenii noștri din străinătate.

Autoritățile trebuie să fie responsabile și sobre, să colecteze date exacte din toate localitățile unde au sosit sau vor sosi de Paști mulți moldoveni de peste hotare. Să ofere sfaturi și recomandări, nu să stigmatizeze victimele maladiei, așa cum s-a întâmplat în primele ore după ce s-a aflat despre bolnava din avionul Milano-Chișinău.

Dar nici blamarea autorităților nu ajută. Responsabilitatea trebuie să funcționeze în ambele sensuri. Poți păcăli un polițist de frontieră, dar nu poți păcăli coronavirusul, dacă indici date greșite în fișa epidemiologică la intrarea în țară, sau dacă te lași pe seama speranței – cum ne-am obișnuit – că poate boala va trece și vom fi cruțați.

În fața pericolului la care ne expunem în aceste zile sănătatea și viața, restul, deodată, devine secundar, lipsit de importanță, indecent chiar. Restul poate fi amânat pentru vremuri mai bine.

* Opiniile exprimate în acest material aparțin autorului și nu sunt neapărat ale Europei Libere.