Lupta pentru Chemnitz

În Germania, după incidentele xenofobe din oraşul estic Chemnitz, mai mulți politicieni și reprezentanți ai societății civile au participat la întâlniri cu cetățenii pentru a le cere să se distanțeze de extremiști. Dar, nu toți i-au întâmpinat cu căldură la Chemnitz pe politicienii moderați.

Lupta pentru Chemnitz

Aplauze şi fluierături pentru primul-ministru al landului Saxonia, creştin-democratul Michael Kretschmer şi pentru social-democrata Barbara Ludwig, primar al oraşului est-german Chemnitz. Cei doi au participat joi la o întîlnire cu cetăţeni din Chemnitz, încercînd să liniştească spiritele agitate după incidentele xenofobe de la începutul săptămînii. Potrivit presei şi radioteleviziunii germane, în sală s-au aflat circa 500 de oameni, pe cînd afară, în faţa clădirii, s-au adunat aproximativ 1.000 de manifestanţi, chemaţi la o demonstraţie organizată de mişcarea care-şi spune „Pro-Chemnitz”. Această „mişcare” a fost înfiinţată de cunoscutul activist de dreapta, Martin Kohlmann. Poliţia a înregistrat opt infracţiuni comise de către demonstranţii aflaţi în stradă care au scandat lozinci xenofobe sau au arborat simboluri extremiste, interzise de legislaţia germană.

Primul-ministru al landului, Kretschmer, a cerut oamenilor să se distanţeze de extremiştii de dreapta, după ce zilele trecute a tot afirmat că nu toţi cei care au participat la demonstraţiile organizate de „Mişcarea civică Pro-Chemnitz” a lui Martin Kohlmann pot fi etichetaţi drept neonazişti, xenofobi sau radicali de dreapta. Totodată, premierul a subliniat că nu poate accepta ca întregul oraş, în care trăiesc peste 250.000 de oameni, să fie calificat drept o localitate rasistă sau nazistă.

În cursul incidentelor violente care au urmat după înjunghierea unui bărbat de către doi refugiaţi, unii participanţi la manifestaţiile de protest au scandat lozinci xenofobe sau au ridicat braţele pentru salutul interzis, „Heil Hitler”.

Tocmai de aceea, premierul saxon a cerut cetăţenilor care se simt lezaţi de eticheta de nazist să nu participe la demonstraţii organizate de grupări politice mai mult decît dubioase, precum este acea a lui Martin Kohlmann, intitulată: „Mişcare civică Pro-Chemnitz”.

Kohlmann are un trecut politic agitat. Juristul este din 1999 membru al consiliului orăşenesc. La început intrase în consiliu pe lista „Republicanilor”, un partid radical de dreapta. În urma unor disensiuni cu „Republicanii”, Kohlmann a realizat propriul său proiect naţional-autoritar. În consiliul orăşenesc, scrie ironic ziarul Die Tageszeitung, „ideologul de dreapta” îşi „continuă lupta pe care o poartă în stradă”. Acelaşi ziar aminteşte, că în calitate de avocat, Kohlmann a fost apărătorul grupului terorist de dreapta din Freital şi „camarazilor” din formaţiunea extremistă, Partidul Naţional-Democrat (NPD). „Astăzi”, continuă ziarul, „el strînge la un loc forţele adversare străinilor, indiferent de unde provin”.

Mişcarea lui Kohlmann a fost cea care a publicat marţi, pe Facebook, mandatul de arestare al celor care l-au ucis duminică pe bărbatul din Chemnitz. Documentul a fost copiat ilegal de către un funcţionar de stat şi predat mişcării lui Kohlmann. Între timp, funcţionarul a fost suspendat, iar parchetul investighează cazul.

Массовые протесты в Германии против мигрантов

Într-o situaţie similară se află şi un poliţist suspendat pentru că a participat la Dresda, capitala landului estic Saxonia, la o demonstraţie a mişcării xenofobe Pegida (acronimul pentru: „Patrioţi Europeni contra islamizării Apusului”), bruscînd o echipă a televiziunii publice. („Frankfurter Allgemeine Zeitung” a relatat, pe larg, despre acest caz).

În cursul zilei de vineri a sosit la Chemnitz şi Franziska Giffey, ministru al familiei în cabinetul de la Berlin. Ea a depus flori unde a fost ucis bărbatul. Giffey este prima reprezentantă a guvernului federal care a venit acum la Chemnitz.

Mai multe partide, de la Uniunea Creştin-Democrată pînă la Partidul Stîngii, cît şi reprezentanţii bisericilor, au lansat un apel către cetăţenii din Chemnitz de a participa la sfîrşitul săptămînii la o demonstraţie contra xenofobiei şi extremismului. În acest context se înscrie şi anunţul unor grupuri de muzică rock care vor susţine luni un concert gratuit, îndreptat contra intoleranţei.