Lupta pentru drepturile omului în Transnistria și pentru internet în Rusia

Moderatoarea ediției - Lina Grâu. Din sumar:

Primul colegiu sportiv deschis la Tiraspol. Noi condamnări pentru Rusia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cadrul unor dosare vizând situația din regiunea transnistreană. Perspectivele reglementării transnistrene discutate în cadrul vizitei premierului Maia Sandu la Washington. Iar săptămâna aceasta președintele Igor Dodon va merge la New-York pentru a ține un discurs în Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Și o istorie a internetului din Rusia, așa-numitul RuNet, așa cum a fost ea văzută de jurnalistul și regizorul rus Andrei Loșak.

***

Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Lupta pentru drepturile omului în Transnistria și pentru internet în Rusia

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a găsit Rusia vinovată de îngrădirea dreptului la educație în regiunea transnistreană și a obligat-o să achite despăgubiri morale și cheltuieli de judecată în valoare de 216 mii de euro unor reclamanți din școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului. Cazul se referă la plângerea a cinci elevi, trei părinți și zece angajați ai școlilor, care s-au plâns instanței de la Strasbourg în legătură cu presiunile exercitate asupra lor de către autoritățile transnistrene în perioada 2013 – 2014. La fel ca în alte cazuri de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, CEDO a considerat că responsabilă se face Rusia, care a exercitat efectiv controlul asupra autoproclamatei republici moldovenești nistrene prin sprijinul militar, economic și politic fără de care aceasta nu ar supraviețui.

Printre reclamanți figurează și Ion Iovcev, directorul Liceului "Lucian Blaga" din Tiraspol

În alte două dosare, CEDO a condamnat deopotrivă Republica Moldova și Federația Rusă pentru tortură și tratamente degradante, precum și pentru violarea dreptului la libertate și siguranță în cazul a două persoane ajunse în custodia miliției regiunii transnistrene cu concursul sau îngăduința autorităților constituționale.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și președinta Parlamentului Moldovei, Zinaida Greceanîi, s-au întâlnit cu secretarul general al OSCE, Thomas Greminger. Pe agenda discuțiilor s-a aflat subiectul transnistrean. Igor Dodon a scris pe rețelele sociale că „în cadrul dialogului au fost examinate mai multe subiecte cu privire la procesul intern de consolidare a democrației, reglementarea problemei transnistrene, precum şi asistența OSCE în procesul de retragere şi distrugere a munițiilor ruse din Transnistria”.

În cadrul vizitei oficialului OSCE la Tiraspol, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski s-a plâns pe încetinirea procesului de negocieri, acuzând Chişinăul de faptul că provoacă probleme noi pentru a nu respecta vechile angajamente. El a menționat că anul trecut au avut loc 29 de întâlniri între negociatorii-șefi de la Chişinău și Tiraspol, în timp ce anul acesta – doar două. Iar la nivelul grupurilor de experți anul trecut au fost organizate 85 de ședințe, iar în acest an – doar 16.

Experți de la Tiraspol au participat în calitate de observatori la reuniunea Comisiei interguvernamentale moldo-ruse de colaborare economică, care a avut loc miercuri și joi la Chişinău. Reuniunea, la care a participat și vicepremierul rus Dmitri Kozak, a abordat subiecte ce țin de domeniul comercial-economic, securitatea alimentară, cooperarea în domeniul energetic, transport, construcții etc. Igor Dodon l-a primit la Chişinău pe Kozak într-un moment în care prim-ministra Maia Sandu tocmai a revenit de la Washington. Responsabilii de la Tiraspol s-au plâns în cadrul reuniunii de problemele cu care se confruntă regiunea și de care Tiraspolul acuză Chişinăul: problema bancară, controlul comun moldo-ucrainean la punctul de trecere a frontierei de la Cuciurgan, importul medicamentelor și al producției fitosanitare pe teritoriul Transnistriei, transportul pe calea ferată. Co-președintele comisiei mixte din partea Rusiei, Serghei Gubarev, a dat asigurări că „opinia delegației transnistrene va fi auzită și va fi pusă în practică în măsura în care o vor permite circumstanțele actuale”.

Dmitri Kozak, care vine în Republica Moldova a treia oară în ultimele patru luni, nu a mers de data aceasta regiunea transnistreană. Însă presa de la Tiraspol anunță că acesta se va întâlni totuși cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski joi, 26 septembrie, la Moscova.

Prim-ministra Maia Sandu a fost primită la Casa Albă, în cadrul vizitei sale la Washington, de către vicepreședintele SUA, Mike Pence, care și-a exprimat susținerea deplină pentru Guvernul de la Chişinău și pentru agenda reformelor democratice. Premierul a solicitat sprijinul autorităților americane în investigarea fraudei bancare din Republica Moldova, precum și înghețarea activelor de pe teritoriul SUA ale persoanelor implicate în furt. Maia Sandu a subliniat că integrarea europeană rămâne obiectivul de bază al executivului, iar cooperarea cu SUA, în mai multe domenii, inclusiv în sectorul apărării și al securității, este o prioritate strategică pentru Moldova. De asemenea, premierul a declarat că la etapa actuală nu există condiții propice pentru soluționarea politică a conflictului transnistrean, iar o soluție nepotrivită ar putea dăuna intereselor Republicii Moldova.

Vicepreședintele american Mike Pence și șefa Guvernului de la Chișinău Maia Sandu

***

La Tiraspol a fost deschis primul colegiu sportiv, numit Colegiul rezervei olimpice. La inaugurarea lui a participat inclusiv liderul regiunii, Vadim Krasnoselski. Colegiul este prevăzut pentru 300 de copii, care vor avea asigurate cinci mese pe zi, asistență medicală și cămine. Colegiul va pregăti sportivi în 12 domenii – înot, canotaj, handbal, atletica ușoară, ciclism și altele. Prima treaptă de studii presupune instruirea copiilor din clasele a 5-a – a 9-a, care, pe lângă studii, vor avea un program intens de antrenamente în fiecare zi. La final, elevii vor primi o diplomă de studii medii incomplete. Cea de-a doua treaptă oferă posibilitatea de a primi studii medii profesionale și diplomă de pedagog-antrenor.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a discutat cu președintele organizației „Un viitor sănătos”, Roman Sandu, despre pregătirea sportivilor în regiunea transnistreană și despre perspectivele dezvoltării sportului ca fenomen de masă în societate.

Roman Sandu: „Este de fapt o reluare a activității liceului sportiv. Acest liceu a funcționat cândva la Tiraspol, dar a fost închis la începutul anilor 1990. Iar în ultimii ani în cadrul școlii Nr. 4 în baza căreia a fost construit liceul au funcționat clase sportive. Și având în vedere că în ultimii ani cererea pentru participarea copiilor în secțiile sportive a fost în creștere, și pentru a sincroniza pregătirea fizică cu studierea materiilor școlare, s-a decis construirea acestui liceu. Locația nu a fost aleasă întâmplător - școala este situată aproape atât de piscina orășenească, cât și de stadion, dar și de manejul atletic și de școala de lupte și box. Și cred că astfel vor fi reluate tradițiile sportive din Tiraspol, care era considerat înainte un oraș sportiv.

Dacă acest lucru va impulsiona modul sănătos de viață? Eu aș face diferența dintre sport și educație fizică. Și da, dacă copiii de acolo vor face sport nu doar la antrenamente, ci vor participa și la evenimente sportive de masă, vor alerga prin oraș și se vor antrena la terenurile sportive din spațiile publice – acesta va fi un exemplu și o contribuție a lor la dezvoltarea educației fizice în rândul celorlalți locuitori ai orașului. Și cu cât vor fi mai mulți oameni la Tiraspol care aleargă, sar, înoată, cu atât mai multă lume va fi inspirată să le ia exemplul.”

Europa Liberă: Sportivii din regiunea transnistreană adesea participă la competiții sub drapelul Republicii Moldova. Poate că ar trebui și Chişinăul să se implice în susținerea sportului în stânga Nistrului?

Roman Sandu: „Mulți sportivi evoluează sub diferite drapele, inclusiv al Republicii Moldova, al Rusiei și așa mai departe. Participarea lor la competiții se decide la nivel de federații. Eu cred că sportul este exact acel subiect de discuție pe marginea căruia se poate găsi un consens, mai ales având în vedere experiența istorică care există deja în colaborarea dintre federații și în participarea sportivilor transnistreni la competiții internaționale.”

***

Corespondenții noștri de la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba trecătorii ce ar trebui făcut pentru a motiva oamenii de rând să practice mai mult sport și să ducă un mod sănătos de viață.

- Nu e suficient doar să deschizi un colegiu sportiv. Trebuie construite terenuri de sport, săli de sport, trebuie deschise secții sportive pentru toți doritorii pentru a atrage oamenii să practice sportul. Ceea ce avem nu este suficient.

- S-ar putea face măcar niște piste pentru bicicliști…

- Nu e nevoie de foarte mulți bani. Dacă există dorință, se poate face sport și la o bară obișnuită.

Complexul sportiv Sheriff din Tiraspol

- Evident că sportul trebuie dezvoltat. Trebuie restabilite stadioanele care există deja. Am trecut astăzi pe lângă școala 18, ei au un stadion acolo și este într-o stare proastă – au niște bare îndoite și ruginite care stau acolo așa de ani de zile. Lucrurile trebuie făcute în complex, nu doar așa, pe segmente mici.

- Eu cred că trebuie întreținute lucrurile pe care le avem deja – stadionul orășenesc, de exemplu, se distruge tot mai mult. Îmi pare rău și atunci când oamenii strică terenurile sportive instalate în curți – trebuie luate măsuri ca așa ceva să nu se întâmple.

- Este important ca oamenii să înțeleagă că modul sănătos de viață este un lucru de care au nevoie chiar ei înșiși – am în vedere și alimentația sănătoasă, și antrenamentele sportive care să aibă loc cu regularitate.

- Sportul în cazul copiilor noștri este dependent în totalitate de finanțarea din partea părinților. Nu există finanțare suficientă din partea autorităților, iar sponsori este greu de găsit. Este important de asemenea ca școlile înțeleagă că copiii trebuie să facă sport și să fie mai toleranți atunci când, de exemplu, copiii lipsesc pentru a merge la competiții. Este o mare problemă aceasta. Copiii mei vin de la competiții și a doua zi li se pune notă proastă la școală pentru că nu au reușit să-și facă tema sau au lipsit. Adică este nevoie și de mai multă înțelegere din partea maturilor, profesorilor.

***

Pe 17 septembrie, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a publicat două hotărâri de condamnare a Republicii Moldova și Federației Ruse pentru violarea dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane, precum și a dreptului la libertate și siguranță, în cazul a două persoane ajunse în custodia miliției regiunii separatiste transnistrene cu concursul sau îngăduința autorităților constituționale. Alexandru Canțîr și Natalia Sergheev au discutat subiectul cu avocatul Alexandru Postica, cel care a reprezentant reclamanții la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Alexandru Postica

Alexandru Postica: „Sunt două cazuri care s-au întâmplat în anul 2009 și, respectiv, 2011. În cazul din 2009, e vorba de un reclamant care locuia într-un apartament din sectorul Ciocana, mun. Chișinău. În seara unei zile din martie 2009 a fost solicitat să iasă pe scară, a fost arestat pe loc, iar soția a comunicat că cei care l-au arestat s-au prezentat a fi de la Sectorul de poliție Ciocana. Peste jumate de oră dânsul a telefonat soția și a spus că deja este la Dubăsari, unde în privința lui a fost pornită o cauză penală. Dumnealui a fost condamnat la opt ani pentru un jaf pe care chipurile l-a comis în orașul Dubăsari și a fost eliberat în 2015.

Al doilea caz s-a întâmplat în 2011, când un locuitor al orașului Râbnița, fost angajat al așa-numitelor structuri de miliție, a fost reținut de către Centrul de Combatere a Crimelor Economice și Corupției la acel moment și a fost transmis organelor de miliție din raionul Râbnița. Iarăși, a fost condamnat de așa-numitele instanțe din regiune și și-a ispășit pedeapsa de cinci ani de zile.

Curtea a constatat violarea dreptului de a nu fi supus torturii, având în vedere că ambii au fost deținuți în condiții inumane și degradante în închisoarea din Hlinaia.”

Europa Liberă: Reclamanții au fost reprezentați la Curtea Europeană de avocați și juriști de Promo-LEX. Aceste cazuri, cum se menționează într-un comunicat al asociației Dvs., readuc în actualitate problema colaborării între organele de drept constituționale și reprezentanții organelor secesioniste. Despre ce colaborare este vorba?

Alexandru Postica: „Cunoaștem că încă în anii 2000 a existat un acord, așa-numit acord, de colaborare între miliția transnistreană și Ministerul Afacerilor Interne, un acord care a fost anulat în anul 2001, oficial cel puțin, dar vedem că mutual există această colaborare.

Cu părere de rău, mai puțin vedem situații în care transnistrenii transmit persoane care se află în căutare, vedem vice-versa, când autoritățile constituționale transmit persoane pentru desfășurarea acțiunilor de anchetă în regiunea transnistreană. Recent, în 2018, iarăși am sesizat un alt caz prin care poliția națională a contribuit la reținerea unui alt funcționar din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Dar cum se explică această transmitere a persoanelor suspectate de a fi comis ceva? În baza căror regulamente?

Alexandru Postica: „Nu există careva regulamente. Vă spuneam că la un moment dat, chiar și în al doilea caz care s-a întâmplat în Rezina, când CNA-ul a contribuit la arestarea persoanei, iarăși, inițial au recunoscut că au arestat acea persoană, însă ulterior au refuzat să mai susțină asta, spunând că doar au asistat la acele operațiuni.

Noi suntem de părere că persoanele care au comis o infracțiune, indiferent unde, în regiunea transnistreană sau în Republica Moldova, urmează să fie trase la răspundere corespunzător. Însă în Republica Moldova există organe în acest sens și anume Procuratura constituțională.

Prin urmare, dacă există careva bănuieli rezonabile că o persoană ar fi comis o infracțiune, chiar și în orașul Dubăsari, Tiraspol, Râbnița, noi suntem de părere că această persoană urmează a fi deferită legii, dar legii Republicii Moldova, sub nicio formă celei din regiunea transnistreană.

Ce este important în aceste hotărâri, e că Curtea a reiterat că a existat pe lângă tratament inuman și încălcarea dreptului la libertate și siguranță sub aspect că miliția transnistreană, procuratura și așa-numitele instanțe de judecată din regiunea transnistreană nu se pot să dispună arestarea și condamnarea persoanelor. Există doar Procuratura R. Moldova, Ministerul Afacerilor Interne și subdiviziunile sale care sunt în drept să cerceteze cauza penale.”

Europa Liberă: În cazurile de care vorbim este vorba de persoane care au fost transmise Tiraspolului. Există, însă, cazuri și în sens invers? Adică aveți cunoștință de cazuri când miliția transnistreană ar fi transmis organelor de drept pe cineva?

Alexandru Postică: „Nu am avut asemenea cazuri. Noi vorbim din perspectiva investigării la nivel național a mai multor cazuri în care sunt vizate persoane care locuiesc la moment în regiunea transnistreană și de fiecare dată obținem răspunsuri de la organe competente ale Republicii Moldova, fie procurorul care gestionează cazul, fie poliția, că nu au nicio pârghie, nicio posibilitate de a solicita citarea persoanei care locuiește, bunăoară, în Râbnița, Tiraspol, Bender să vină să fie interogată...”

Europa Liberă: Chiar dacă sunt cetățeni ai Republicii Moldova?

Alexandru Postica: „Chiar dacă sunt cetățeni ai Republicii Moldova, evident.”

Europa Liberă: Intră cumva această problemă și în agenda de negocieri în format 5+2?

Alexandru Postica: „Indirect, da. Evident. Administrația de la Tiraspol califică orișicare dosare care sunt pornite în privința „cetățenilor săi” drept dosare politice, chiar dacă vorbim despre infracțiuni ordinare. Vorbim despre o speculație din partea administrației de la Tiraspol precum că toate dosarele care sunt pornite în privința celor care locuiesc în regiunea transnistreană sunt așa-numite „dosare politice”. În realitate, este vorba despre infracțiuni ordinare și pur și simplu la un moment dat Procuratura a fost mai insistentă de a cita persoana în cauză. Deci evident, indirect, acest subiect urmează a fi discutat în cadrul negocierilor.

Mai mult ca atât, reiterăm necesitatea unei discuții mult mai largi cu privire la acele prevederi ale unei justiții tranzitorii. Noi vorbim despre faptul că de jure pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe teritoriul regiunii transnistrene, se aplică Codul Penal al Republicii Moldova, dar de facto avem o situație în care 11% din teritoriul nostru este în afara câmpului legal al Republicii Moldova și autoritățile nu întreprind acțiuni sistemice în vederea impunerii, să spunem așa, a legislației sale pe acest teritoriu.”

***

Prim-ministra Maia Sandu a fost săptămâna trecută în vizită la Washington, unde a avut întâlniri în Congresul american și în administrația prezidențială, inclusiv cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, și Ivanka Trump, fiica și consiliera președintelui american.

Un comunicat al Guvernului de la Chişinău spune că vicepreședintele SUA, Mike Pence, și-a exprimat susținerea deplină pentru Guvernul condus de Maia Sandu și pentru agenda reformelor democratice promovate de către executivul de la Chișinău. Maia Sandu a solicitat sprijinul autorităților americane, inclusiv FBI, CIA și a Departamentului de Justiție, în investigarea dosarului furtului bancar, precum și înghețarea activelor de pe teritoriul SUA ale persoanelor implicate în furt. Vicepreședintele Mike Pence a declarat că autoritățile SUA vor analiza cererea Moldovei de a investiga acest caz. Maia Sandu a subliniat că integrarea europeană rămâne obiectivul de baza al executivului, iar cooperarea cu SUA, în mai multe domenii, inclusiv în sectorul apărării și al securității, este o prioritate strategică pentru Moldova. De asemenea, premierul a declarat că la etapa actuală nu există condiții propice pentru soluționarea politică a conflictului transnistrean, iar o soluție nepotrivită ar putea dăuna intereselor Republicii Moldova.

Prim-ministra Maia Sandu la întrevederea cu Ivanka Trump

Iar săptămâna aceasta în Statele Unite ale Americii se va afla și președintele Igor Dodon, care va ține vineri, 27 septembrie, un discurs la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în cadrul căruia este de așteptat să abordeze inclusiv subiectul integrității teritoriale și neutralității Republicii Moldova. Este pentru prima dată după anul 2005 când un președinte moldovean ține un discurs la ONU.

***

Postul de televiziune al Europei Libere, Current Time, a prezentat premiera filmului lui Andrei Loșak „Holivar”, un serial din 7 episoade despre istoria internetului din Rusia. Filmul poate fi găsit și pe Youtube.

Într-un interviu realizat de jurnalista de la Current Time, Xenia Sokolianskaia, Andrei Loșak vorbește despre felul în care a apărut în Rusia internetul de limbă rusă, numit RuNet, și cum s-a transformat acesta în timp. Dezvoltarea RuNet-ului a reflectat toate schimbările sociale și politice din societatea rusească: de la libertatea deplină a anilor 1990, creșterea vertiginoasă a economiei din anii 2000 la introducerea cenzurii și a unor legi prohibitive în anii 2010. Ultimii șapte ani statul rus încearcă cu multă insistență să-și impună controlul asupra RuNet-ului, inclusiv prin izolarea acestuia de restul lumii.

Current Time: Aniversarea a 25 de ani de la crearea RuNet-ului, menționată în toate referințele la serialul Holivar, este o cifră totuși pur formală. De ce ați ales povestea internetului rusesc ca subiect pentru noul Dvs. film?

Andrei Loșak

Andrei Loșak: „Să vă povestesc cum a apărut acest proiect. Era acum aproximativ un an, în septembrie, când autoritățile ruse au început să adopte legile acestea demente [de cenzurare a internetului]. Discuțiile au început încă acum 7 ani, însă acum s-a ajuns la legea cu privire la izolarea RuNet-ului. Și era logic că în scurt timp internetul va deveni un câmp de bătălie dintre putere și societatea civilă. Adică puterea va depune toate eforturile pentru a-și subordona și a-și impune controlul asupra internetului. Reieșind din această logică am decis că un serial despre istoria RuNet-ului va fi de interes pentru toată lumea.

În filmul meu „Vârsta celor care nu sunt de acord”, [despre voluntarii din staff-ul lui Navalnîi] era un tânăr, coordonatorul biroului din Kaliningrad, Egor Cerniuk, care, în paralel cu lupta cu sistemul represiv statal rusesc, umbla mereu cu un manual gros în engleză sub braț pentru că se pregătea să dea admiterea la Harvard la „computer science”. El a spus așa o frază, am reținut-o: „Eu aș vrea ca Rusia să fie așa cum a fost internetul rusesc în anii 2000”.

Este o frază cu foarte mult sens, pentru că internetul rusesc în anii 2000 reflectă ceea de ce ar fi în stare poporul rus dacă nu ar fi presat, îndobitocit și nu i s-ar da mereu cu cizma în cap. Datorită faptului că era absolut lipsit de orice control, era absolut liber și în consecință am primit produse care au câștigat în libera concurență în fața giganților occidentali. După 2012 [autoritățile ruse] au început să se implice și să strice lucrurile.

Current Time: Cum se va termina serialul Holivar? Când? În anul 2019?

Andrei Loșak: „Da, se va termina cu ziua de azi. Unde exact – încă nu știu, pentru că episodul șapte, ultimul, nu este deocamdată finalizat. Vedeți ce se întâmplă la Moscova și cât de agresiv reacționează puterea la orice manifestare de gândire liberă. Așa că nu pot spune ce va fi în septembrie.

Putem compara situația de acum cu cea din anul 2012 și paralele sunt foarte multe, inclusiv revendicările protestatarilor care cer alegeri libere. Atunci în septembrie Duma de Stat a ieșit din concediu și a fost pus în funcțiune un „printer căpiat” și au fost adoptate primele legi de limitare a RuNet-ului. De aceea finalul filmului meu e încă deschis, nu știu cu ce voi încheia. Dar indiscutabil va fi despre anul 2019. Va fi în mare parte, așa cum îl văd eu acum, despre istoria Youtube. Pentru că Youtube-ul este acum buturuga cea mai mare în jurul căreia se vor frânge multe sulițe, pentru că nu este clar cum să-l pui sub control. [La Moscova] încă nu s-a inventat cum s-ar putea pune sub control Google-ul.”

Current Time: Deși încercări în acest sens se fac…

Andrei Loșak: „Pur și simplu să-l închizi – cred că va fi interesant dacă vor încerca să facă asta, având în vedere importanța pe care o are această platformă nu doar pentru tinerii protestatari, nu doar pentru activiștii opoziției. Mai sunt și părinții care au copii. Ia încercați să le luați desenul animat „Mașa și Ursul” de la micul dejun…”

Current Time: Ce segment al istoriei RuNet-ului este cel mai interesant pentru Dvs.? Probabil cel din anii 2000?

Andrei Loșak: „Da. Și cel din anii 1990. Doar că atunci el era foarte mic, dar era unul cu un nivel intelectual foarte ridicat, atunci acolo erau savanții și intelectualii vorbitori de limbă rusă care lucrau în institutele americane. Apoi internetul a devenit de masă. Dar cele mai interesante, neașteptate, inovative, distractive lucruri acolo s-au întâmplat la sfârșitul anilor 90, începutul anilor 2000.

Lupta autorităților pentru internet a început din 2012 – povestesc despre asta în episodul 5 al serialului. Arăt cronologic cum s-a întâmplat totul, cum oamenii revoltați de falsificările de la alegeri au ieșit în stradă, cum se coordonau între ei prin Facebook și rețelele de socializare și cum, ca răspuns, după inaugurarea lui Putin Duma a început să adopte legile prohibitive care vizau internetul. Se pare că înainte de acest episod Putin nu a atras prea multă atenție internetului. În 1999 a fost o întâlnire a lui Putin, care atunci era încă premier, cu cei care se ocupau de internet și Putin le-a promis – mai multe surse mi-au spus asta – că puterea nu va interveni în acest domeniu, văzut de autorități ca segment inovativ care nu are decât să se dezvolte. Adică în acel moment Vladimir Vladimirovici era interesat mai degrabă de canalul NTV și alte televiziuni. Și se pare că, în virtutea vârstei, el pur și simplu a subestimat internetul.”

Current Time: Sau poate că la acel moment internetul încă nu-l luase în vizor…

Andrei Loșak: „Internetul nu-l luase în vizor, evident. Vă amintiți de celebra frază: Who is mr. Putin? Dar în anii 2011-2012 au existat un șir de coincidențe care au speriat foarte mult puterea: revoluțiile arabe, numite revoluțiile Twitter, și evenimentele de la Moscova. Și aici ei au înțeles că le-a scăpat ceva. Și au încercat să ridice Marele Zid Chinezesc, care nu mai poate fi construit.”

Current Time: Impresia mea este că lupta pentru internet în societate va fi mai aprigă decât cea pentru alte libertăți. Pentru că lupta pentru libertățile cetățenești, de exemplu, pentru mulți rămâne ceva abstract. Iar accesul la internet acum este liber pentru oricine și-l dorește. Iar când cineva încearcă să-ți ia asta, atunci poți să ieși și cu furcile în stradă…

Andrei Loșak: „Da, și impresia mea este că pentru autorități acum nodul care le stă în gât este Youtube-ul.”

Current Time: Bătălia pentru Youtube…

Andrei Loșak: „De exemplu, cum să le lipsești pe mame de Youtube, sau pe copiii? Seamănă cu o premisă pentru o revoltă populară. Fenomenul Youtube [în Rusia] constă în faptul că cei sub 25 de ani, generația Putin, cea care nu cunoaște pe nimeni altcineva în afară de Putin – și aici este o mare doză de ironie, nu-i așa? – au crescut niște oameni foarte liberi datorită faptului că au crescut fără televizor. Cumva, televizorul a murit. În Rusia a existat un război total între televizor, cu propaganda lui Kiselev și Soloviov, și Youtube, care i-a transformat pe cei doi în personaje malefice din benzi desenate.”

Current Time: Da, caricaturale.

Andrei Loșak: „Da, și a fost o adevărată bătălie. Și Youtube-ul a învins [în Rusia], a repurtat o victorie categorică, asta se vede deja inclusiv la nivel de bugete. Gata. Și [pentru autorități] nu este clar ce mai pot face acum. Deloc clar. Să-l interzică?... Dar nu-mi imaginez cum ar fi posibil așa ceva.”

Aici e Radio Europa Liberă