Ciocniri între trupele azere și armene legate de Nagorno-Karabah: Armenia cere intervenția Rusiei

S-au înregistrat noi ciocniri între trupele azere și armene, într-o reluare a ostilităților vechi de zeci de ani legate de teritoriul disputat Nagorno-Karabah, informează marți dimineață agențiile de presă din Rusia.

Premierul armean Nikol Pașinian a declarat că Armenia a pierdut cel puțin 49 de soldați în aceste confruntări de la granița cu Azerbaidjanul, la începutul zilei de 13 septembrie.

### Vezi și... ### Armenia și Azerbaidjanul vor purta discuții la cel mai înalt nivel cu medierea UE

Armata armeană a informat marți dimineața devreme că forțele azere folosesc artilerie, drone de luptă și arme automate pentru a lovi pozițiile sale de-a lungul diferitelor secțiuni de la granița Armeniei cu Azerbaidjanul. Ministerul Apărării de la Erevan a declarat că bombardamentele „intensive” au început la scurt timp după miezul nopții. „Schimbul intens de focuri de armă continuă”, a declarat o oră mai târziu purtătorul de cuvânt al ministerului, Aram Torosian.

Într-o altă actualizare, Torosian a declarat că luptele continuau fără încetare începând cu ora locală 4 dimineața. „Forțele armate armene dau [inamicului] un răspuns adecvat și îndeplinesc sarcinile de luptă stabilite pentru ele”, a spus el.

Torosian a adăugat că au suferit pierderi, dar nu a oferit cifre. El a mai spus că „în unele zone” trupele azere încearcă să avanseze spre teritoriul armean.

Marți, după declanșarea luptelor, Armenia a făcut apel la Rusia pentru o intervenție militară urgentă, ca răspuns la ceea ce a numit agresiunea azeră împotriva teritoriului său suveran.

În timpul unei reuniuni de urgență prezidate de prim-ministrul Nikol Pașinian, Consiliul de Securitate al Armeniei a decis să ceară Moscovei să invoce și să „pună în aplicare" articolele relevante ale unui tratat ruso-armean privind apărarea reciprocă.

### Vezi și... ### Armenia | Apel la comunitatea internațională pentru oprirea violențelor în Nagorno-Karabah

Rusia, care are o bază militară în Armenia, nu a răspuns deocamdată cererii și nici nu a avut vreo reacție față de noile ciocniri armate. Parte din trupele Rusiei au fost redistribuite mai aproape de granița dintre Armenia și Azerbaidjan după războiul din 2020 din Nagorno-Karabah.

Putin și Pașinian s-au întâlnit săptămâna trecută în marja unui forum economic desfășurat în orașul rusesc Vladivostok. În cadrul forumului, premierul armean a avertizat că Azerbaidjanul ar putea provoca în curând o nouă escaladare în zona de conflict din Nagorno-Karabah.

După Vladimir Putin, premierul armean Nikol Pașinian i-a sunat pe președintele Franței, Emmanuel Macron, și pe secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, pentru a discuta situația. Blinken a îndemnat la încetarea imediată a ostilităților de inițierea cărora cele două părți se acuză reciproc.

### Vezi și... ### Forțele azere au preluat un oraș strategic care leagă Armenia de Nagorno-Karabah

În noaptea de luni spre marți, locuitorii din mai multe comunități de frontieră armene le-au spus ziariștilor serviciului armean al RFE/RL că se aud explozii puternice și focuri de armă. Primarul din Verin Șorja, un sat de frontieră din estul provinciei Gegharkunik, a vorbit despre „focuri de armă intense” provenind de pe pozițiile armatei azere de peste secțiunea locală a frontierei lungi.

Potrivit unui fost oficial al administrației locale, mai multe obuze au căzut într-o altă comunitate din Gegharkunik, Sotk, forțând unii părinți să își evacueze copiii în locuri mai sigure. Un alt oficial din Gegharkunik, citat de news.am, spune că unii locuitori din localitatea Norabak din vecinătate își părăsesc casele și se refugiază în regiuni mai sigure.

Luptele au afectat, de asemenea, comunitățile din provincia Syunik din sud-estul Armeniei. În satul local Karașen, un obuz azer a lovit o sală de nunți, au declarat martori oculari, adăugând că nimeni nu a fost rănit în urma acestui incident.

Azerbaidjanul, care a preluat controlul deplin asupra teritoriului în urma unui conflict de șase săptămâni în 2020, a recunoscut că există victime în rândul forțelor sale.

De partea cealaltă, Ministerul Apărării din Azerbaidjan susține într-un comunicat citat de agențiile de presă că: „Mai multe poziții, adăposturi și puncte întărite ale forțelor armate azere... au fost supuse unor bombardamente intense cu arme de diferite calibre, inclusiv mortiere, de către unități ale armatei armene. Ca urmare, există pierderi de personal și pagube la infrastructura militară”.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a acuzat partea armeană că a lansat o „provocare pe scară largă” de-a lungul a trei districte de frontieră din vestul Azerbaidjanului. De asemenea, ministerul azer susține că unități de comando armenești au traversat frontiera pentru a încerca să pună mine terestre în apropierea posturilor armatei azere de acolo. Potrivit acestuia, partea azeră a lovit infrastructura militară armeană și a luat alte „măsuri urgente” ca răspuns la aceste raiduri.

### Vezi și... ### Armata din Nagorno-Karabah acuză Azerbaidjanul de atacuri

Autoritățile de la Baku susțin că armenii încalcă zilnic armistițiul de-a lungul frontierei după întâlnirea din 31 august dintre președintele azer Ilham Aliyev și premierul armean Nikol Pașinian, care a avut loc la Bruxelles. La rândul său, Erevanul respinge aceste afirmații ca fiind „dezinformări”. Unii comentatori armeni au sugerat că Baku ar putea pregăti terenul pentru o nouă escaladare în zona de conflict din Nagorno-Karabah.

Conflictul a izbucnit pentru prima dată la sfârșitul anilor 1980, când ambele părți se aflau sub dominație sovietică, iar forțele armenești au capturat întinderi de teritoriu în apropiere de Nagorno-Karabah - recunoscut de mult timp la nivel internațional ca teritoriu al Azerbaidjanului, dar cu o numeroasă populație armeană.

Azerbaidjanul a recâștigat aceste teritorii în luptele din 2020, care s-au încheiat cu un armistițiu mediat de Rusia și cu mii de locuitori care s-au întors în casele din care fugiseră.

De atunci, liderii celor două țări s-au întâlnit de mai multe ori pentru a pune la punct un tratat menit să stabilească o pace durabilă.