Trecerea frontierei va fi autorizată în baza acelorași documente ca și până în prezent, precizează MAI, într-un comunicat difuzat pe 15 aprilie.
Pe 31 martie, România și Bulgaria au intrat în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă. Românii care călătoresc în și din țările Schengen nu vor mai fi controlați la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră). Pentru copii însă rămân necesare actele de călătorie valabile și acordul părintelui/părinților.
Ministerul moldovean de Interne a publicat câteva informații utile, în contextul aderării României la spațiul Schengen.
MAI amintește că, în cazul în care cetățenii moldoveni călătoresc în România (destinația finală), aceștia vor fi supuși controlului de frontieră pentru intrarea în România, ca și până la 31 martie 2024.
- Te-ar putea interesa și: România intră în Schengen cu aeroporturile și porturile. Rămân necesare actele pentru copii
În cazul în care destinația finală va fi un alt stat membru Schengen, cu tranzitare prin aeroportul din București, „controlul de frontieră pentru intrarea în spațiul Schengen va fi efectuat în aeroportul din București, nu în aeroportul final de destinație, lucru care se întâmpla până la 31 martie 2024”. În acest caz, zborul din București spre un aeroport din stat membru Schengen, este considerat ca zbor intern”, precizează comunicatul.
Începând cu 31 martie 2024, timpul petrecut de resortisanții țărilor terțe în România este considerat parte a celor 90 de zile (în orice perioadă de 180 de zile) autorizate pentru ședere în orice stat membru al spațiului Schengen. Cu alte cuvinte, perioadele de ședere pe teritoriul României vor fi cumulate cu cele petrecute pe teritoriul celorlalte state membre Schengen.
Această schimbare poate afecta cetățenii Republicii Moldova care nu au și cetățenia română sau a altui stat membru al UE, dar călătoresc frecvent în România și alte țări ale spațiului Schengen. De la 31 martie, cu cât mai mult stau aceștia în România, cu atât mai puțin au voie să stea în alte țări ale spațiului Schengen și invers, precizează comunicatul MAI.
- Apropierea spațiului Schengen de Republica Moldova a fost salutată de conducerea de la Chișinău ca un succes al partenerilor români și bulgari, dar a stârnit o anumită temere în rândul transportatorilor că eventualele controale înăsprite la graniță vor lungi și mai mult timpul de așteptare.
- România este principala țară de destinație a exporturilor moldovene (peste 30%), fiind pe primul loc și la importuri.
- Nu există date actualizate privind numărul cetățenilor moldoveni care dețin și pașapoarte românești. În 2021, ministerul Justiției de la București estima numărul acestora la peste 640 de mii.