Mai multe împuterniciri pentru comisia de evaluare a judecătorilor și procurorilor, la solicitarea Maiei Sandu

Parlamentul a reexaminat joi, 17 august, legea cu privire la evaluarea procurorilor și judecătorilor

La solicitarea președintei R. Moldova, Maia Sandu, Parlamentul a reexaminat joi, 17 august, legea cu privire la evaluarea procurorilor și judecătorilor, cunoscută publicului larg drept „legea vetting”. Explicăm ce modificări au fost introduse.

Legea, care stabilește condițiile în care procurorii și judecătorii vor fi evaluați și eventul demiși pentru abateri etice ori financiare, a fost adoptată în lectura a doua pe 31 iulie. Președinta nu a promulgat-o și a întors-o parlamentului pentru reexaminare.

Propunerile Maiei Sandu au fost discutate în ședința extraordinară a Parlamentului din 17 august. Textul inițial al legii prevedea că judecătorii sau procurorii nu vor promova evaluarea dacă se va stabili că în ultimii cinci ani au încălcat normele etice sau de conduită profesională. La aprecierea acestor criterii, comisia vetting era obligată să țină cont de constatările din hotărârile judecătorești irevocabile.

Varianta actualizată a textului legii prevede însă că membrii comisiei vor putea face excepții pentru hotărâri judecătorești pe care le consideră „arbitrare sau vădit nerezonabile”.

De asemenea, la solicitarea președintei Maiei Sandu, deputații au oferit comisiei vetting posibilitatea să conteste deciziile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Datorită ultimilor modificări legislative, comisia vetting va putea contesta aceste decizii...

Verificând judecătorul sau procurorul, comisia urmează să întocmească un raport, care va fi trimis către CSM în cazul magistraților și către CSP în cazul procurorilor. Organele de autoadministrare au posibilitatea de a respinge raportul comisiei și să constate promovarea sau nepromovarea evaluării. Datorită ultimilor modificări legislative, comisia vetting va putea contesta aceste decizii ale CSM și CSP la Curtea Supremă de Justiție.

Сine va fi supus evaluării

Aproximativ 140 de judecători urmează să fie supuși evaluării externe a integrității etice și financiare. Acest număr include toți judecătorii curților de apel, președinții și vicepreședinții celor 15 instanțe de fond, inclusiv cei care au deținut sau dețin interimatul mai mult de un an, începând cu 1 ianuarie 2017.

De asemenea, vor fi verificați toți procurorii Procuraturii Anticorupție și ai Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), procurorul general, adjuncții acestuia, șefii de secții de la Procuratura Generală și interimarii, care au ocupat aceste funcții mai mult de un an, din 1 ianuarie 2017. În total, vor fi evaluați aproximativ 220 de procurori.

Autoritățile estimează că, ulterior, ar putea fi evaluate și 150 de persoane care vor candida pentru funcțiile care vor rămâne vacante după vetting.

Pentru ce abateri pot fi demiși procurorii sau judecătorii

Dacă judecătorul sau procurorul a încălcat grav regulile de etică în ultimii 5 ani sau a admis în activitatea sa conflicte de interese în ultimii 10 ani, el urmează să fie demis.

Neregulile financiare tot pot constitui un temei pentru concediere. De exemplu, dacă diferența dintre cheltuielile și veniturile judecătorului sau procurorului din ultimii 12 ani depășește 234.000 de lei (20 de salarii medii pe economie) sau dacă în ultimii 10 ani acesta nu a plătit impozitul pe venit în cuantum de 58.500 lei (cinci salarii medii pe economie).

Autorii proiectului au explicat că impozitul pe venit constituie 12%. Astfel, dacă persoana nu a plătit 58.500 lei, reiese că nu a declarat 485.500 lei.

Comisia specială va lua în considerare nu doar averile, cheltuielile și veniturile celor evaluați, dar și ale apropiaților lor.

Cine poate evita evaluarea

Judecătorii și procurorii care nu vor să fie evaluați își pot da demisia în decurs de 20 zile de la anunțul privind inițierea evaluării. Tot în acest termen, ei își pot retrage cererile de demisie. Cererile depuse după expirarea acestui termen vor fi echivalate cu nepromovarea vetting-ului.

Cei care își vor da demisia în termen urmează să primească indemnizații unice de concediere. Aceasta se calculează din 50% din salariul mediu lunar înmulțit cu anii lucrați în sistem.

Astfel, un judecător al unei curți de apel, cu o vechime de muncă de 20 ani ori un procuror de la Procuratura Generală, cu aceiași vechime pot conta pe o indemnizație de circa 300.000 de lei.

„În lipsa unor date certe privind judecătorii concreți care vor decide să demisioneze și vechimea în funcția de judecător relevantă pentru calculul indemnizației, nu poate fi oferit un calcul precis privind costul acestei opțiuni”, au menționat autorii proiectului.

Ce se va întâmpla cu cei care vor pica vetting-ul

Concluziile comisiei care va efectua vetting-ul pot constitui un temei pentru demiterea din funcție. Decizia finală va fi adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii (în cazul judecătorilor) și de Consiliul Superior al Procurorilor (în cazul procurorilor). Ambele consilii vor putea să dispună, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare, iar ulterior să accepte sau să respingă raportul comisiei și să constate promovarea sau nepromovarea evaluării.

nu vor putea primi pensii și indemnizații speciale

Cei demiși în urma vetting-ului nu vor putea să lucreze ca judecători, procurori și să ocupe alte funcții de demnitate publică timp de 5-7 ani. Termenul interdicției va fi stabilit în fiecare caz aparte. De asemenea, ei nu vor putea primi pensii și indemnizații speciale.

Deciziile cu privire la eliberarea din funcție vor putea fi contestate la Curtea Supremă de Justiție.

Cine îi va verifica pe judecători și procurori

Judecătorii și procurorii vor fi evaluați de două comisii separate. Fiecare dintre ele va fi constituită din trei experți naționali și trei internaționali.

Vetting-ul judecătorilor va fi efectuat de aceiași comisie care verifică judecătorii Curții Supreme de Justiție. Aceasta a fost constituită la 15 iunie și din ea fac parte avocatul Andrei Bivol, analistul principal din comisia pre-vetting, Iurie Gațcan, și membrul Comisiei Electorale Centrale, Lilian Enciu, fostul judecător din SUA Scott Bales, fostul procuror general din Estonia, Lavly Perling, și o ex-judecătoare din Italia, Maria Giuliana Civinini.

Fiecare dintre experții naționali va primi un salariu lunar de 63.910 lei. Pentru o perioadă de 6 luni, cei șase membri naționali din ambele comisii de evaluare vor ridica în total peste 2,3 milioane de lei.

Salariul experților internaționali va fi plătit de partenerii externi ai R. Moldova și nu este indicat în proiectul de lege.