Vizita Maiei Sandu la Bruxelles s-a încheiat cu promisiunea fermă a responsabililor principalelor instituții europene cu care Chișinăul se află în contact direct că cele două tranșe mult așteptate ale asistenței macrofinanciare vor fi deblocate și trimise Moldovei până la sfârșitul anului.
Your browser doesn’t support HTML5
Maia Sandu i-a mulțumit șefei diplomației europene Federica Mogherini, aflată în ultimele zile ale mandatului său, și comisarului pentru extindere, Iohannes Hahn, pentru toate încurajările și felul în care au ajutat Moldova în acești cinci ani ai Acordului de Asociere UE-Moldova.
La finalul conferinței de presă cu Federica Mogherini, Maia Sandu a mai vorbit și despre gravul accident rutier din capitala Moldovei: „Tocmai am aflat vestea despre un teribil accident la Chișinău. Condoleanțe familiilor. Trebuie să adoptăm sancțiuni mult mai dure în raport cu cei care provoacă aceste accidente rutiere care se soldează cu pierderi de vieți omenești”, a spus Maia Sandu.
Maia Sandu a mai obținut, lucru anunțat de Federica Mogherini în conferința de presă comună, promisiunea că Uniunea Europeană este gata să sporească ajutoarele pentru Moldova, cu condiția continuării implementării reformelor, așa cum noul Guvern a făcut-o în cele 100 de zile de când se află la putere.
Acesta era maximum de sprijin pe care noul Guvern de la Chişinău îl putea obține de la o Comisie Europeană aflată în ultimele zile ale mandatului.
Acordul de Asociere al Moldovei cu Uniunea Europeană a intrat în vigoare în urmă cu exact cinci an, în septembrie 2014. Deși urmează un model comun, aceste acorduri sunt croite pe măsura fiecărei țări asociate. Moldova a obținut unul foarte bun, mai bun chiar decât al Georgiei sau Ucrainei.
Acordurile de asociere nu reprezintă formulare standardizate de aplicat mecanic țărilor asociate, ci sunt calibrate, cel puțin în partea lor comercială și economică, să corespundă situației reale a fiecărei țări.
Acordurile de asociere cu UE sunt însoțite în primul rând de un mare număr de facilități comerciale, similare cu cele pe care Statele Unite le oferă multor țări partenere sub denumirea „Clauza națiunii celei mai favorizate”.
Aceste acorduri, însoțite și de un acord al liberului schimb, nu garantează însă în niciun fel o integrare politică ulterioară și nici statutul de candidat la UE.
UE are de altfel asemenea acorduri cu țări de pe alte continente, cum sunt Chile sau Marocul, dar are deja Acorduri de asociere cu țări la fel de fragile economic și politic ca Moldova, țări precum Albania sau Macedonia.
Pe deasupra, UE traversează de mai multă vreme ceea ce se numește „oboseala extinderii“. Populația UE, capitalele, partidele politice nu mai doresc o continuare a primirii de noi membri, în special țări sărace est-europene foste comuniste.