Vicepremierul pe Reintegrare, Valeriu Chiveri, a propus, în aprilie, la negocierile în formatul 1+1, ca toate școlile din regiunea transnistreană să treacă la predarea în limba română începând cu 1 septembrie 2026. Administrația de la Tiraspol a respins propunerea Chișinăului, spunând că sistemul educațional din regiune trebuie să rămână neschimbat și bazat pe actuala programă locală.
Într-o discuție cu Europa Liberă, secretara de stat a Ministerului Educației, Valentina Olaru, a precizat că așa-zisele autorități din stânga Nistrului nu acceptă nici măcar reeditarea manualelor care sunt depășite. „Am fost dispuși să acceptăm și varianta în grafie chirilică, doar pentru a actualiza conținuturile. Refuzul a fost categoric”, a spus Olaru.
Europa Liberă a făcut rost de manualele de clasa a IX-a, a X-a și a XI-a de istorie, „limbă moldovenească” și geografie din care învață elevii din regiunea transnistreană. Școlile de acolo se conduc de programa rusească, iar cărțile sunt fie în română în grafie chirilică (așa-zisa limbă „moldovenească”), fie în limba rusă. Unele sunt plagiate de la autori de manuale din dreapta Nistrului, doar că au fost modificate ca să corespundă ideologii promovate în stânga Nistrului.
Europa Liberă a analizat, împreună cu trei profesori universitari, manualele din stânga Nistrului de limba „moldovenească”, istorie și geografie pentru clasele IX-XI.
Rolul salvator al Rusiei și identitatea „nistreană”, în manualele de istorie
L-am rugat pe doctorul în istorie Teodor Candu, conferențiar și cercetător științific la Universitatea de Stat din Moldova și la Institutul de Istorie, să vină cu o recenzie la manualele de istorie din regiunea transnistreană.
Candu spune că a primit o solicitare similară și de la Ministerul Educației și, în lipsă de timp, s-a concentrat pe manualul de clasa a X-a de „Istoria Republicii Moldovenești Nistrene”.
Potrivit lui Candu, aceste manuale conțin mesaje de propagandă, pe care regimul de la Tiraspol le-a introdus prin intermediul autorilor N.V. Babălungă și B.G. Bomeșco – istorici cunoscuți în perioada sovietică, care activau la Tiraspol.
Teodor Candu, doctor în istorie
„Observăm în ele, ca un fir roșu, rolul salvator pe care îl are Imperiul Rus, Uniunea Sovietică și Federația Rusă pentru spațiul respectiv. Deși spațiul dat a intrat în sfera de influență a Imperiului Țarist abia spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, autorii încearcă să construiască un mesaj că respectivul teritoriu ar fi putut să aibă șansa să devină un factor foarte important care să schimbe vectorii politici regionali”, a explicat istoricul.
În ceea ce privește războiul din 1992, autorii vin cu mesajul că Republica Moldova a fost forța agresoare și că nu a ținut cont de dorința „poporului transnistrean” de a crea un stat independent după destrămarea Uniunii Sovietice.
„Acești autorii încearcă să inoculeze elevilor viziunea că vina pentru războiul de pe Nistru, pe care ei îl numesc război agresiv, aparține Chișinăului. Deși se știe foarte bine care sunt motivele care au dus la Conflictul militar din 1992 din Republica Moldova a fost generat de disputele privind statutul Transnistriei în contextul destrămării Uniunii Sovietice și a fost influențat decisiv de sprijinul militar al Federației Ruse pentru forțele separatiste, potrivit Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).”, susține Teodor Candu.
De asemenea, potrivit istoricului, ei nu folosesc categoric denumirea de „Transnistria” pentru regiunea din stânga Nistrului, pe care o numesc „Republica Moldovenească Nistreană” sau „Nistrenia”.
Candu spune că aceste manuale nu sunt altceva decât un instrument prin care regimul de la Tiraspol încearcă să construiască o altă identitate și să o contrapună în raport cu concetățenii de pe malul drept.
„Această bulă se va sparge atunci când în stânga Nistrului nu vor mai fi trupe ruse sau va fi instituită o misiune de pacificare cu mandat internațional, dar un mandat internațional adevărat, ca autoritățile de la Chișinău să aibă posibilitatea de a transmite mesaje, de a comunica. Până atunci, putem critica aici aceste manuale cât vrem. Ei fiind în bula lor, la populația din stânga Nistrului nici nu va ajunge critica noastră”, conchide doctorul în istorie Teodor Candu.
Pagini din cartea de istorie pentru clasa XI-a pentru elevi din stânga Nistrului
Autori sovietici, în manualele de limbă „moldovenească”
Profesorul universitar Constantin Șchiopu, doctor în științe pedagogice și autorul primului manual de literatură română pentru clasa a IX-a, a analizat la rugămintea Europei Libere manualele de „limbă și literatură moldovenească” din stânga Nistrului. El spune că acestea sunt rămase cu circa 70 de ani în urmă, când se studia literatura de partid.
„În aceste manuale sunt foarte multe opere și scriitori precum Emilian Bucov sau Andrei Lupan, care au aderat la formula realismului socialist: de exemplu, poemul «Prometeu» al lui Bucov, care este despre Lenin, sau «Luceafărul» lui Lupan, care este, la fel, o creație ideologică. Eu mă întreb la ce bun să cunoască elevii niște pseudo-scriitori și niște pseudo-creații?”, se întreabă profesorul universitar.
Pagini dedicate scriitorului sovietic Emilian Bucov în manualul de limbă „moldovenească”, la capitolul „Scriitori contemporani”
Șchiopu a remarcat în manuale și numele mai multor autori români, precum Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, George Bacovia sau Mihail Sadoveanu. Aceștia apar, însă, la compartimentul scriitorilor și poeților „altor popoare”.
Cât despre modalitatea de predare, profesorul spune că sarcinile pe care le primesc elevii nu sunt în măsură să le dezvolte gândirea critică și creativitatea: „Exercițiile sunt de tipul: «Găsiți ideea principală, demonstrați că personajul este anume, așa și nu altfel». Desigur, asta se înscrie în dorința de a manipula și de a intoxica gândirea elevilor”.
Pe de altă parte, remarcă Șchiopu, Republica Moldova a renunțat încă în 1997 la studierea disciplinelor pe conținut și a trecut la formarea de competențe elevilor.
Iată un exemplu de exercițiu din manualul de clasa a X-a de limbă și literatură română din dreapta Nistrului. Elevii trebuie să spună în ce măsură sunt de acord cu afirmația că, în viitor, cartea electronică o va înlocui pe cea tipărită și să-și motiveze poziția.
Exercițiu din manualul de clasa a X-a de limbă și literatură română din dreapta Nistrului
În manualul său de literatură română pentru clasa a IX-a, editat în 1992 – de altfel, primul în grafie latină, Constantin Șchiopu a integrat autorii moldoveni în literatura română. Acum 13 ani, a descoperit că manualul a fost editat la Tiraspol, în grafie chirilică și cu modificări de conținut. Profesorul povestește că, inițial, s-a revoltat, dar s-a consolat cu gândul că măcar astfel copiii din regiunea transnistreană vor afla mai multe despre literatura română.
„Nu știu ce ar putea face autoritățile noastre, atâta timp cât este o regiune controlată de ruși și, evident, nu vor schimba direcția. Manualele sunt ideologizate, mai ales când este vorba de limba română, literatura română, istoria românilor – aici este cel mai mare lapsus. Datorită acestor discipline, se formează conștiința națională, ceea ce nu își doresc cei din partea cealaltă a Nistrului: să știm cine suntem, de unde venim, care sunt originile noastre”, susține Constantin Șchiopu.
Profesorul Constantin Șchiopu, într-o discuție cu Europa Liberă
Geografia politică, din perspectiva Rusiei
Elena Sochircă, șefa Catedrei de Geografie de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, a analizat, la solicitarea Europei Libere, manualele de „geografie politică, economică și socială” și de „geografie globală”, din care se studiază în stânga Nistrului.
Comparație: Numărul de pagini dedicate Rusiei în manualele de geografie din Transnistria (în partea stângă) și de pe malul drept al Nistrului
„Informațiile incluse nu mai corespund tendințelor actuale ale economiei globale și evoluției statelor. Lipsesc elementele esențiale ale unui manual modern: activitățile de predare-învățare-evaluare și materialele vizuale – grafice, hărți sau imagini care ar stimula interesul elevilor”, spune profesoara.
Ea remarcă și caracterul tendențios al conținutului. Spre exemplu, la geografia regională, Rusiei îi sunt dedicate șapte teme și circa 30 de pagini, în timp ce altor state le revine una sau cel mult două teme.
„Tendențiozitatea este vizibilă și în prezentarea hărții politice a lumii și a conflictelor teritoriale, care sunt interpretate din perspectiva Rusiei, într-un discurs care accentuează opoziția dintre Est și Vest”, susține Sochircă.
Elena Sochircă, șefa Catedrei de Geografie de la Universitatea „Ion Creangă”, autoare de auxiliare didactice, în timpul discuției cu Europa Liberă
Profesoara universitară spune că tinerii care vin după școală să învețe în universitățile de pe malul drept se adaptează foarte greu la sistemul educațional de aici. Într-un timp scurt, ei trebuie să recupereze materia învățată diferit pe parcursul mai multor ani. Ei fac un an pregătitor, după care susțin Bacalaureatul.
„Profesorii din regiunea transnistreană sunt nemulțumiți, dar nemulțumirea rămâne la nivel informal. Cunosc cazuri când cadre didactice nu au rezistat diferențelor dintre cele două sisteme și au demisionat”, susține Elena Sochircă.
Vezi și reportajul despre tinerii din regiunea transnistreană care aleg să studieze în universitățile din Chișinău, atrași de programe moderne și perspective mai bune.
Your browser doesn’t support HTML5
„Aici e ca în Europa”. Cum se adaptează tinerii din regiunea transnistreană la universitățile din Chișinău
Reprezentanții Ministerului Educației spun că așa-numitele autorități transnistrene nu oferă date clare despre numărul elevilor care studiază în limba „moldovenească”.
„Am încercat să evaluăm amploarea situației, dar nu ni s-au furnizat informații. Negocierile depind mai puțin de argumentele noastre și mai mult de presiunile externe asupra regiunii. Ei invocă standardul rusesc, însă, nici măcar după acest standard nu există acreditări reale. Sistemul este unul închis, care își validează singur propriile reguli”, a spus Europei Libere secretara de stat Valentina Olaru.
În universitățile din dreapta Nistrului învață 684 de studenți originari din regiunea transnistreană, inclusiv 262 la buget. Alți 128 își fac studiile în colegii, centre de excelență și școli profesionale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te