1. Prezidențialele merg după plan. Turul al doilea se va ține la 8 decembrie, cu Călin Georgescu și Elena Lasconi. Autoritatea electorală din România a renumărat milioane de voturi în urma contestației unui candidat minor, supărat mai ales pe Elena Lasconi (USR). Nu s-au găsit abateri, ordinea a rămas aceeași, turul 1 a fost validat. Dacă se anula, s-ar fi putut ține alegeri prezidențiale noi la 15 și 29 decembrie. În Moldova, ca și la primul tur, votarea începe vineri la prânz și se termină la 21:00, duminică.
2. Formarea unui nou guvern va fi dificilă. Așa cum era de așteptat, Partidul Social Democrat, care a obținut 23 la sută din voturi, nu a obținut majoritatea, astfel că va încerca să formeze un guvern de coaliție. PSD - cel mai dominant partid din România în perioada postcomunistă - a fost anterior într-o coaliție tensionată cu Partidul Național Liberal (PNL), de centru-dreapta, care s-a clasat pe locul al treilea cu 14%. Cea mai probabilă coaliție guvernamentală ar fi o alianță a partidelor pro-occidentale - unind PSD, PNL și Uniunea Salvați România (USR), de centru-dreapta. Teoretic, acest lucru ar fi posibil, deoarece o astfel de coaliție ar avea 52% din locurile din parlament. Principalul obstacol este a aduce USR la bord. Partidul Elenei Lasconi, care concurează împotriva candidatului de extremă-dreapta, Călin Georgescu, în turul doi al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie, s-a prezentat ca un partid anti-sistem și anti-corupție și a criticat foarte dur guvernele conduse de PSD și PNL, în special pentru lipsa lor de acțiune în ceea ce privește corupția. În plus, lipsa de experiență administrativă a USR ridică îndoieli cu privire la capacitatea sa de a guverna eficient în cadrul unei coaliții. Și există o mulțime de resentimente. În 2021, USR s-a retras dintr-un guvern de coaliție cu PNL, invocând divergențe privind guvernarea și reformele. Aceasta a condus la o criză politică și la formarea coaliției PNL-PSD, căreia USR i s-a opus.
Femeia cu cheia: Elena Lasconi, USR.
3. Alegerea unui prim-ministru. Iarăși Ciolacu? Având în vedere temerile de instabilitate, alegerea unui prim-ministru a devenit o chestiune urgentă. În România, prim-ministrul provine de obicei din partidul care a obținut cele mai multe voturi electorale. Dar dacă un guvern nu a fost format și un prim-ministru nu a fost ales înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, atunci un nou președinte ar putea nominaliza un prim-ministru de la un alt partid decât PSD. Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru și lider al PSD, este cel mai probabil candidat. Totuși, steaua sa politică pălește, odată cu recenta sa demisie provizorie din funcția de lider al PSD și cu clasarea pe locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Aici Lasconi este cheia - și ea se află, de asemenea, într-o mică situație dificilă. Dacă sprijină un prim-ministru PSD, ar fi un compromis politic care i-ar submina poziția anti-sistem și anti-corupție. Acest lucru ar putea avea un impact asupra rezultatelor sale în turul doi al alegerilor prezidențiale, deoarece susținătorii săi ar considera că s-a „vândut” și s-a alăturat establishmentului împotriva căruia a vociferat frecvent.
Retras, dar nu de tot: Marcel Ciolacu (PSD)
4. Cât de mare este ascensiunea extremei drepte? Inclusiv pentru că mulți români sunt nemulțumiți de economie, de corupție și de ceea ce ei consideră a fi promisiunile goale ale aderării la UE, partidele de extremă dreapta au câștigat aproximativ 32% din locurile din parlament. Partidul de extremă dreapta și ultranaționalist Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) a obținut 18% din voturi, clasându-se pe locul al doilea. Dacă partidele pro-occidentale nu vor reuși să ajungă la un acord privind o coaliție de guvernare și un prim-ministru în zilele următoare, este posibil, teoretic, ca PSD să formeze un guvern cu AUR și alte partide de extremă dreapta mai mici. Totuși, acest lucru este puțin probabil, din cauza diferențelor ideologice profunde dintre PSD și partidele de extremă dreapta. Social-democrații și Ciolacu au spus de multe ori că sunt suporterii apartenenței la UE și orientării pro-occidentale a țării și ar risca să fie „pătați” de o astfel de alianță.
Voci mai multe: George Simion (AUR) nu mai are monopolul extremei-drepte în noul parlament
5. Obsesia din fundal: menținerea unui curs pro-occidental. În ciuda vicisitudinilor politice ale României, poziția pro-occidentală a țării este profund înrădăcinată în spectrul politic românesc și în rândul elitei. La urma urmei, președintele Ion Iliescu, un fost comunist, a fost cel care a pus România pe drumul către aderarea la UE și NATO la începutul anilor 2000. Mulți români au fost șocați săptămâna trecută de succesul lui Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale. Acest șoc a contribuit probabil la prezența la vot de 52%, cea mai mare pentru alegerile parlamentare din ultimii 12 ani. Se așteaptă ca prezența la vot să fie și mai mare în al doilea tur al scrutinului prezidențial din 8 decembrie, mulți români mobilizându-se împotriva candidatului extremei drepte. Rămâne greu de prevăzut, însă, ce se va întâmpla dacă Georgescu câștigă alegerile, deoarece președintele joacă un rol-cheie în modelarea relațiilor externe ale țării și în reprezentarea României pe scena internațională.
Material preluat cu adaptări de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te