Deputatul Radu Marian, un fruntaș al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a spus Europei Libere că partidul de guvernământ de la Chișinău și-ar fi dorit ca „naționaliștii și extrema dreaptă să ia mai puțin” la alegerile din România, ceea ce ar fi fost atât „în interesul României, cât și în cel al R. Moldova”.
Rezultatele parțiale ale parlamentarelor românești denotă un parlament fragmentat, în care au acces șapte partide. Deși a câștigat partidul de guvernământ (PSD), iar o coaliție pro-Occidentală este posibilă, în parlament au acces inclusiv trei partide considerate extremiste, care au adunat în total peste 30% din voturi: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condusă de George Simion, care are interdicție de intrare în R. Moldova și Ucraina pentru că ar face parte din „efortul de destabilizare”; SOS România al Dianei Șoșoacă cu 7,5% și Partidul Oamenilor Tineri (POT) cu peste 6%, care îl susține la prezidențiale pe Călin Georgescu.
Radu Marian spune că e devreme de anticipat potențialul impact al acestor alegeri asupra relațiilor moldo-române și așteaptă formarea coaliției de guvernare la București. „Să vedem dacă forțele pro-europene, care doresc creștere economică și stabilitatea României în UE și NATO, vor ajunge la un consens”, a spus Marian.
La rândul său, deputatul socialist Grigore Novac crede că formarea noului parlament la București nu va afecta relația României cu R. Moldova pentru că „partidele vin și pleacă”, dar dialogul trebuie să continue „indiferent de cine se află la cârma țării sau care e majoritatea în legislativ”.
În cuvintele lui Novac, „relațiile bilaterale se stabilesc între țări, dar nu între partide”, de aceea între București și Chișinău vor fi în continuare relații bune, pentru că atât România, cât și R. Moldova sunt „interesate să găsească limbaj comun”.
Pe lângă AUR, SOS și POT, în cele două camere a parlamentului român intră Partidul Social Democrat (PSD), care a câștigat alegerile cu aproape 23%; Partidul Național Liberal (PNL) cu aproximativ 14%; Uniunea Salvați România (USR) cu aproximativ 12% și Uniunea Democratică a Maghiarilor din România cu 6,5% dintre voturi.
Rezultatul PSD a fost catalogat drept „succes” de către partenerul său din R. Moldova, Partidul Social Democrat European (PSDE). „Ați reușit să obțineți victoria binemeritată!”, a transmis formațiunea din R. Moldova PSD-ului, care a pierdut cam jumătate din electoratul său, în comparație cu parlamentarele precedente.
În România sistemul parlamentar este bicameral: Camera Deputaților și Senat. Principala sarcină a Camerei Deputaților (camera inferioară a Parlamentului) este de a iniția legi, iar a Senatului (camera superioară a Parlamentului) – de a revizui și modera legislația propusă de camera inferioară.
De ce au făcut excepție moldovenii în diaspora românească
Ca și la scrutinul precedent, alegătorii români din R. Moldova au votat diferit față de restul diasporei românești, respingând extrema dreapta: partidul ultranaționalist AUR, cu o agendă unionistă, a luat în R. Moldova doar 8% la Camera Deputaților și 5% - la Senat, în vreme ce în diaspora românească, per general, a fost pe primul loc la ambele.
Radu Marian explică acest vot pe contrasens prin faptul că „românii basarabeni au un simț aparte față de tot ce miroase a putinism sau a extremă”. Deputatul PAS spune că moldovenii cu dubla cetățenie votează diferit în comparație cu restul diasporei pentru că înțeleg mai bine „riscul de a avea în Parlament forțe pro-ruse sau care împărtășesc viziuni dictatoriale”.
În R. Moldova, majoritatea voturilor pentru Senat au mers spre USR (52,58%), PNL (24,45%), PSD (5,25%), iar AUR a luat 5,24%. Pentru Camera Deputaților, voturile s-au împărțit astfel: USR - 59%, Forța Dreptei - 9,9%, PSD - 8,95% și AUR - 6,48%.
Socialistul Grigore Novac crede că opinia moldovenilor cu dublă cetățenie nici „nu trebuie să coincidă neapărat cu opinia diasporei române”. Deputatul observă că partidele românești nici nu prea au făcut campanie electorală în R. Moldova, iar moldovenii s-au informat mai mult din „declarațiile liderilor politici și ale comentatorilor de prin emisiunile televizate”.
Potrivit lui, moldovenii cu cetățenie dublă „nu sunt atât de mulți încât să influențeze rezultatul scrutinului” românesc, iar faptul că au susținut USR, care în România s-a plasat abia pe locul patru, „nu reprezintă un indiciu pentru România că moldovenii vor altceva” în relația cu Bucureștiul.
La parlamentarele românești din 1 decembrie, moldovenii și-au doborât recordul istoric de participare la alegerile românești, stabilit cu o săptămână înainte, în primul tur al prezidențialelor. La vot au venit 81.021 de români care locuiesc în stânga Prutului, față de 80.939, în weekendul de dinainte.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
