În pregătirile de summit-ul Parteneriatului Estic din luna noiembrie, jurnaliști, activiști pentru libertatea de exprimare și oficiali europeni s-au adunat la o conferință la Kiev pentru a dezbate problemele presei din țările din vecinătatea estică a Uniunii Europene. S-a discutat mai ales despre propaganda rusă, dar și despre problemele interne din țările parteneriatului, ca monopolizarea presei sau arestarea jurnaliștilor, Uniunea Europeană urmând să decidă dacă se va implica inclusiv financiar pentru a le aplana.
Your browser doesn’t support HTML5
Problemele presei dezbătute la Kiev la o conferință dedicată mass-media
Conferința de la Kiev dedicată libertății presei în ţările din cadrul Parteneriatului Estic şi-a propus să scoată în vileag problemele jurnaliștilor din cele șase republici foste sovietice şi eventualele soluţii ce s-au dovedit a fi cele mai eficiente. Propaganda şi știrile false, venite în special din Federaţia Rusă par să fi afectat cel mai mult Ucraina, Moldova şi Georgia, în timp ce în Armenia, Azerbaidjan şi Belarus jurnaliştii se plâng că sunt arestaţi şi deseori sunt ameninţaţi cu răfuiala fizică.
Desigur, sunt şi probleme comune cum ar fi concentrarea mass-mediei în mâinile unui număr restrânse de politicieni sau aşa numiţii oligarhi şi monopolizarea pieţei de publicitate – o mare problemă pentru instituţiile de presă independente. Fosta reprezentantă a OSCE pentru libertatea presei, Dunja Mijatovici, a deplâns reţinerea ilegală a mai multor jurnalişti:
„Din Ucraina, ţara care trece printr-o perioadă extrem de dificilă, jurnalistul Roman Şuşcenko a fost capturat de autorităţile ruse, stă închis acum la Moscova. Jurnalistul Mikola Semena este deţinut în Crimeea. De ce nu ştim până acum adevărul legat de moartea jurnalistului Heorhiy Gongadze, asasinat în anul 2000, şi cea a lui Pavel Şeremet. Mă voi referi acum la Azerbaidjan, de ce Khadija Ismailova este în continuare în arest la domiciliu. Aceste întrebări trebuie puse clar şi răspicat.
Desigur, bunul simţ este important însă nu putem invoca diplomaţia atâta timp cât oamenii au de suferit pentru că îşi fac onest meseria. Cred că atitudinea oficialilor internaţionali ar trebui să se schimbe, trebuie să fim mai curajoşi şi mai direcţi atunci când discutăm subiecte ce se referă la încălcarea drepturilor omului. Dacă le vom ignora, la un moment dat ne vor lovi ca un bumerang.”
Nici preşedinţia de la Chişinău nu a trecut neobservată la Kiev. Directoarea săptămânalului de investigaţii „Ziarul de Garda” Alina Radu a semnalat cazul fotoreporterului Constantin Grigoriţă caruia i s-a îngrădit accesul la conferinţele organizate de preşedinţie după ce la unul din primele briefinguri organizate de şeful statului, fotoreporterul i-a pus o întrebare legată de regiunea transnistreană a ţării. „În anul 2017 cu greu îţi poţi imagina că un jurnalist nu este lăsat să intre într-o instituţie întreținută din banii contribuabililor”, a spus Alina Radu.
Propaganda şi știrile false venite în special din Federația Rusă par să-i fi îngrijorat pe reprezentanții Uniunii Europene care până nu demult credeau că propaganda nu are cum să ajungă în țările Occidentale unde, spun ei, oamenii gândesc critic şi unde despre educația media se vorbește de câțiva zeci de ani. Nu-i chiar așa, a fost concluzia Katharinei Mathernova, director general adjunct pentru politica de vecinătate în cadrul Comisiei Europene:
„Întotdeauna am ştiut că democraţiile sunt sisteme fragile, însă rapiditatea cu care democraţiile pot fi subminate prin răspândirea ştirilor false este îngrijorătoare. Acest lucru a surprins pe toată lumea pentru că până acum se credea propaganda şi dezinformarea sunt specifice dictaturilor şi regimurilor autocrate. Deodată, democraţiile s-au pomenit în situaţia să facă faţă acestui fenomen. Trebuie să recunoaştem că societăţile nu au fost pregătite pentru acest lucru. E adevărat că în estul Europei intensitatea propagandei răspândită de Federaţia Rusă cu greu poate fi diminuată. ”
Conferința de la Kiev despre libertatea presei a fost preludiul summitului Parteneriatului Estic ce urmează a fi convocat pe 24 noiembrie la Bruxelles, reuniune în cadrul căreia se vor recomanda soluții, urmând ca reprezentanţii Uniunii Europene vor decide cum au de gând să sprijine presa independentă din ţările membre ale parteneriatului.