La Chişinău a avut loc joi o conferinţă internaţională cu genericul Media, audienţa şi pluralismul în Republica Moldova. Propaganda externă, cea internă şi modalităţile de combatere a acesteia a fost unul din subiectele centrale. Cum protejăm spațiul informațional de propagandă și ce ar putea Moldova învăța şi prelua din experienţa altor ţări? Printre participanți s-a numărat și Corina Cepoi, directoarea Reprezentanței Internews în Republica Moldova.
Europa Liberă: Vorbind depre spaţiul informaţional autohton, cum poate fi protejat el de propagandă și ce ar putea învăța Republica Moldova şi prelua din experienţa altor ţări?
Corina Cepoi: „Cred că cel mai important ce am aflat la acel eveniment este că e posibil să protejăm spațiul informațional, urmând niște prevederi legislative și nu neapărat să fie o luptă directă cu propaganda, ci să fie urmate legile care deja sunt. Noi avem legi bune, au spus și experții la acea masă rotundă. Adică, acea incitare la ură, de exemplu, ar trebui să fie pedepsită conform legii. Deja avem anumite prevederi în legislație, și noi și cei din statele baltice. De exemplu, persoana de la... cum ar fi Consiliului Coordonator al Audiovizualului la noi, din Lituania ne-a spus că ei au avut deja nouă cazuri de rezolvare a problemelor de incitare la ură, care veneau anume pe filiera propagandei. Prin asta au implementat legislația și au reușit să oprească anumite fluxuri de informații sau emisiuni care erau dăunătoare populației din acea zonă. Mi-au zis că este mai greu cu acei care sunt... au oficii în Uniunea Europeană, am în vedere organizații de presă care sunt înregistrate în UE, este însă mai ușor de luptat cu informația care vine din afară. Este însă ușor în lupta cu propaganda, în încercarea de a securiza spațiul informațional autohton, prim limitarea libertății de exprimare. De asta trebuie să fim atenți să nu exagerăm cu acele prevederi care până la urmă pot fi utilizate în detrimentul exprimării... mi-au amintit și colegii din SUA, chiar și acele mesaje pe care noi nu le vrem, sau care nu ne plac, trebuie să le lăsăm în spațiul public. Asta ar însemna libertatea de exprimare. Nu este un moft, este mai degrabă o urmare a unor prevederi legislative și acolo, tocmai în domeniul în care noi nu suntem prea avansați, justiția, echidistanță, organizațiile care ar trebui să reglementeze spațiul informațional... acolo trebuie să lucrăm și acolo avem, din păcate, carențe.”
Europa Liberă: Ați menționat că legislația este una bună, dar CCA de fiecare dată se plânge că nu poate să combată propaganda pentru că nu ar avea pârghii. De ce în statele baltice este posibil dar la noi lucrurile par să stagneze?
Corina Cepoi: „Pentru că această focusare anume pe propagandă nu a fost corectă. Noi de mai multe ori, ONG-urile au atenționat că acele instrumente pe care le are CCA-ul nu au fost folosite. Asta spuneam eu, incitarea la ură, chiar sub acest titlu, sunt prevederi care ar fi putut să fie folosite. Astfel de cazuri au fost, de asta trebuia să se reacționeze repede și proporțional acelor încălcări care au fost. Pe mine cumva m-a mirat această schimbare de accente de pe propagandă pe alte acte legislative, pe urmare și menținerea legislației din fiecare țară, dar se vede că asta este un instrument mai util, mai eficient, și care nu limitează libertatea de exprimare.”
Europa Liberă: Partidul Democrat de guvernământ a înregistrat recent un proiect de lege pentru combaterea propagandei ruse. Proiectul nu vrea să interzică emisiunile și posturile TV rusești, mai ales cele de divertisment. Va fi însă controlată retransmisia programelor informative și analitice. Credeţi în sinceritatea intenţiei şi în realizarea ei din moment ce liderul acestui partid deţine un post de televiziune care retransmite unul din cele mai toxice, așa cum spun experții, canale ruseşti?
Corina Cepoi: „De acord, este un aspect menționat, a fost un dialog dintre participanți. Unii apărau decizia domnului Plahotniuc, sau de fapt acțiunile acelor proprietăți pe care el le deține, spunând că sunt niște obligații contractuale, iar alți experți spuneau că este în contradicție, pentru că de fapt se vorbește despre apărarea spațiului informațional, ori de fapt cei care vorbesc despre asta nu o fac. Asta este o problemă mare, sperăm că se va găsi o soluție.”
Europa Liberă: Unul dintre fruntașii democrați Sergiu Sîrbu a menționat la evenimentul de joi că de la 1 octombrie intră în vigoare acele amendamente la codul audiovizualului, care cel puţin în aparenţă stimulează produsul autohton, se impun cote obligatorii pentru producţie locală, inclusiv în orele de maximă audienţă. PD, care a promovat aceste schimbări, le vede ca pe un remediu eficient împotriva propagandei. Împărtăşiţi această opinie?
Corina Cepoi: „Este o sabie cu două tăișuri. În primul rând mai avem Codul nou care este discutat în grupurile de lucru și ar putea să fie anumite ajustări. Mai este o problemă cu producerea conținutului autohton. Nu este atât de ușor să produci atât de mult conținut autohton, mai ales pentru organizațiile cu sponsori mai mici, sau cu independență ce ține de proprietate și care nu au stăpâni care să le finanțeze producerea conținutului local. Asta este o problemă majoră, în continuare organizațiile de presă și instituțiile de media vorbesc despre acele impedimente, pentru a crea conținut autohton. În teorie, dacă am fi luat o piață din altă țară mai mare, ar fi o soluție perfectă. În cazul nostru, s-ar putea să fie și un instrument de limitare a posibilităților celor care fac producții singuri, fără ajutor din afară sau fără ajutorul sponsorilor. Este complicat și sperăm noi că alte inițiative, cum ar fi discutarea acestui cod nou al audiovizualului va ajuta, se va include poate nu doar producție autohtonă și producție proprie, dar și producție de origine europeană sau altfel de prevederi care i-ar ajuta pe cei care produc să ajungă la acele cote cerute și să umple spațiul pe care-l au cu un produs de calitate. Mai este și asta o problemă, este ușor să vorbești despre produs autohton dacă pui pe cineva într-un studio ca să vorbească, este cel mai simplu și cel mai ieftin. Dar, dacă vrem să concurăm cu producția internațională, cu producția de calitate, trebuie să lucrăm mai bine, nu este atât de simplu, iar pentru asta este nevoie și de mai mulți bani pe care nu-i avem.”
Europa Liberă: Am reţinut o declaraţie a ministrului lituanian de Externe, Linas Linkevicius care a participat la acea conferinţă. El spunea că lupta împotriva propagandei externe este importantă, doar că nu trebuie ignorată şi propaganda internă. Ambasadorul SUA la Chişinău, James Pettit şi-a exprimat regretul că mass-media din Republica Moldova rămâne a fi concentrată în mâinele unor politicieni şi că aceste instituţii media promovează interesele proprietarilor. Care ar fi remediile împotriva propagandei interne, dacă ea există?
Corina Cepoi: „Ea există și avem și rapoarte de monitorizare, deci asta nu este o noutate, din păcate. Este o problemă care poate fi rezolvată nu neapărat prin... sau mai puțin prin restricții și mai mult cu voință politică. Este din păcate un fenomen trist, când legislația parcă este bună, dar dacă nu este voință politică nu au fost schimbări. Noi am văzut cum s-a schimbat doar numele unei persoane, afiliate aceluiași proprietar, care a preluat o parte din canalele TV. Nu este o soluție, putem noi să facem cele mai bune legi, experții spun că avem o legislația mai bună decât cea din statele baltice, dar dacă nu este o voință politică, nu o să avem schimbări. Frustrarea noastră este frustrarea partenerilor europeni, eu sper mult că acea frustrare exprimată la acest eveniment va ajunge la urechile guvernanților noștri și se vor conforma prevederilor legislative nu doar pe hârtie, dar și în realitate.”
Europa Liberă: Am vrea să ne referim puțin la proiectul „Mass media în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova”, proiect pe care organizația din care faceți parte îl va implementa în Republica Moldova în următorii cinci ani. Despre ce, de fapt, este vorba?
Corina Cepoi: „Noi am început un proiect, și vreau să spun că nu se întâmplă des când există astfel de proiecte. Noi am zis că a fost o idee dar și un plan foarte bun al finanțatorului Agenției Americane pentru Dezvoltare. Pentru că doar într-un termen mai lung se poate face schimbări într-un anumit domeniu. Sunt trei piloni la care vom lucra, unul este consolidarea și asistența pentru mass-media independentă pentru Republica Moldova. Vom lucra cu un grup mai mic de organizații de presă, cărora le vom oferi asistență, le vom da resurse tehnice, dar și expertiză pe domeniile necesare fiecărei instituții în parte, individual. Sperăm că acele organizații, în cinci ani, vor ajunge la o maturitate în sens de calitate, de conținut și abilități de management, iar dacă vor avea nevoie și de resurse financiare pentru a asigura această sustenabilitate, noi le vom oferi. Plus la asta mai este un segment pe inovații, cu care vom lucra cu partenerul nostru în acest proiect, Centrul pentru Jurnalism Independent. Tot cu ei vom lucra pe educație mediatică, apropo la acest eveniment s-a menționat foarte mult importanța educației mediatice pentru combaterea propagandei. Aici vom lucra cu Ministerul Educației, deja avem o deschidere. S-a lucrat până acum cu DW, vom continua să lucrăm la nivel liceeal pe introducerea cursului în program, astfel ca toată lumea să învețe ce este o știre falsă și ce este o informație în care poți să ai încredere, dar și alte aspecte printre care și securitatea informațională online. Al treilea pilon se referă la legislația mass-media. De fapt, acest eveniment de joi a fost parte din lucrul pe legislația mass-media, în colaborare cu Freedom House.”
