Mercenarii „buni” și mercenarii „răi” de pe frontul ucrainean. De ce unii riscă să ajungă la pușcărie, iar alții - nu

De la începutul războiului din Ucraina, lansat de Rusia pe 24 februarie, presa a scris despre zeci de cetățeni moldoveni implicați în acțiunile militare pe frontul ucrainean. Numărul exact nu a putut fi confirmat niciodată întrucât o parte dintre ei, dacă se deconspiră, riscă să ajungă la pușcărie pentru mercenariat.

Moldovenii care luptă pe frontul ucrainean se împart în câteva grupuri distincte:

• Cetățenii moldoveni recrutați în organizațiile militare separatiste din regiunile ocupate ale Ucrainei și organizațiile militare private străine și rusești;
• Cetățenii moldoveni înrolați în legiunea internațională care apără Ucraina;
• Cetățenii moldoveni înrolați în armata Federației Ruse.

Cum sunt definiți mercenarii de legislația Republicii Moldova?

Cetățenii moldoveni recrutați pentru a lupta într-un conflict armat „în vederea obţinerii unui avantaj personal sau a unei remunerări” sunt mercenari, a explicat pentru Radio Europa Liberă Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), făcând referire la legislația R. Moldova, mai exact la articolul 130 din Codul penal.

De ce moldovenii care luptă de partea Ucrainei nu sunt infractori?

Moldovenii înrolați în legiunea internațională care luptă de partea Ucrainei nu atentează asupra integrității teritoriale a statului ucrainean sau asupra ordinii constituționale, sugerează într-un răspuns emis Europei Libere PCCOCS, organul de urmărire penală care investighează acest gen de infracțiuni. Ca urmare, aceștia nu pot fi trași la răspundere penală pentru activitatea de mercenariat.

„Cei care sunt înrolați în structurile constituționale, în armata ucraineană, în structurile create de către guvernul ucrainean și care au scopul de a apăra teritoriul ucrainean și ordinea constituțională din această țară nu pot fi calificați ca mercenari care încalcă Codul penal al R. Moldova”, spune și Ion Manole, directorul Promo-LEX.

Potrivit lui, cei care sunt înrolați în structurile Ucrainei, sunt apărați atât de legile Ucrainei, cât și de legislația internațională.

Pe de altă parte, adaugă Ion Manole, „cei care sunt înrolați în structurile ilegale, private, străine, care au venit pe teritoriul Ucrainei și luptă împotriva poporului sau statului ucrainean sunt în structuri ilegale și își asumă riscurile”.

Ce riscă moldovenii înrolați în structurile militare private și separatiste pro-rusești?

Cetățenii R. Moldova care luptă în organizațiile militare separatiste din regiunile ocupate ale Ucrainei și organizațiile militare private (de exemplu, organizația paramilitară privată din Rusia Wagner) sunt pasibili de pedeapsă penală în baza articolului 141 din Codul penal.

Ion Manole, director executiv Promo-LEX

Ion Manole: Aici trebuie să facem această distincție care se cere, pe înțelesul tuturor. Cetățenii R. Moldova care sunt înrolați în structurile constituționale și participă la apărarea teritoriului respectiv, în cazul de față Ucraina, nu se regăsesc în articolul 141.

Europa Liberă: Deci, nu sunt în categoria mercenarilor?

Ion Manole: Mercenari sunt toți, conform noțiunii din articolul 130.

Europa Liberă: Dar nu cad sub incidența articolului 141?

Ion Manole: Exact. Faptele lor nu sunt pasibile pentru pedeapsă.

Pasibili de pedeapsă, spune legea moldoveană, sunt mercenarii care sunt implicați „în acţiuni militare sau în alte acţiuni violente orientate spre răsturnarea sau subminarea orânduirii constituţionale ori violarea integrităţii teritoriale a statului”.

Dar sunt și excepții.

Toți moldovenii care luptă de partea Rusiei sunt pasibili de pedeapsă?

Forțele armate ale Rusiei, care au invadat Ucraina pe 24 februarie, luptă alături de organizațiile militare private, printre care cele rusești și cele separatiste, formate în regiunile ocupate din estul și sudul Ucrainei.

Potrivit articolului 130 din Codul penal, mercenarii „nu sunt membri ai forţelor armate ale unei părţi la conflict”.

Astfel, dacă un cetățean moldovean ajunge să facă parte din armata rusă, acesta nu va fi judecat de justiția moldoveană ca mercenar. Potrivit legii, el nu este mercenar, este protejat de convențiile internaționale și este considerat combatant, au explicat pentru Europa Liberă experții Promo-LEX.

În ce condiții cetățenii moldoveni pot fi înrolați în arma rusă?

Europa Liberă a scris, la sfârșitul lunii septembrie, despre moldovenii vizați de mobilizarea din Rusia, anunțată de președintele rus Vladimir Putin pe 21 septembrie.

Este vorba despre „cetățenii moldoveni care dețin și cetățenie rusă, se află în prezent în Rusia și au domiciliul permanent pe teritoriul Federației Ruse”, spunea atunci ministerul moldovean al Apărării, într-un răspuns expediat Europei Libere.

Totodată, cei care au pașaport rusesc, dar locuiesc în străinătate nu pot fi supuși mobilizării în Rusia. Din această categorie fac parte și moldovenii cu pașaport rusesc, care locuiesc în regiunea transnistreană.

În același timp, moldovenii cu cetățenie rusă, dar care au ieșit pentru perioade scurte de timp din țară, având domiciliul în Rusia, sunt vizați și ei de mobilizare, dacă îndeplinesc toate celelalte criterii ale legislației ruse, printre care aflarea la evidența comisariatelor militare din Rusia.

Pedepse mai dure pentru moldovenii care luptă în armata rusă?

După anunțarea mobilizării parțiale în Rusia, președinta Maia Sandu a declarat că moldovenii care se vor înrola în armata rusă pentru a lupta în războiul din Ucraina ar putea fi lipsiți de cetățenia R. Moldova. De asemenea, spunea atunci șefa statului, ar putea fi înăsprite pedepsele pentru cei care au exclusiv cetățenia R. Moldova și aleg să lupte în Ucraina de partea Rusiei.

Inițiativele au rămas, deocamdată, la nivel declarativ.

Câți moldoveni au fost condamnați pentru mercenariat?

Din 2014 până în prezent, PCCOCS a investigat 21 de cauze penale pe faptul activității de mercenariat. În judecată au ajuns 17 dosare în care, spun procurorii, toți acuzații au fost condamnați.

Până în 2016, astfel de infracțiuni erau, însă, investigate și de alte organe de urmărire penală. Europa Liberă a solicitat date de la Ministerul de Interne, gestionar al Registrului informaţiei criminalistice şi criminologice al R. Moldova, dar instituția a confirmat doar un singur caz de condamnare pentru activitatea de mercenariat în perioada 2014-prezent. Iar PCCOCS a comunicat Europei Libere că nu știe câți cetățeni moldoveni au fost condamnați în total în R. Moldova de la începutul luptelor din Ucraina.

Condamnați la pușcărie, dar în libertate

Articolul 141 din Codul penal, în baza căruia sunt condamnați mercenarii, prevede închisoare de la 5 la 15 ani, în funcție de gravitatea infracțiunilor comise.

Potrivit hotărârilor publicate pe portalul național al instanțelor, cei mai mulți mercenari sunt condamnați la 3, 4 sau 5 ani de pușcărie. Nu toți ajung, însă, după gratii. O parte sunt condamnați cu suspendare condiționată. Asta înseamnă că, dacă persoana condamnată nu va săvârși alte infracțiuni pe perioada stabilită de instanță, aceasta nu va mai executa anii de închisoare.

Atunci când suspendă condiționat executarea pedepsei cu închisoarea în privința mercenarilor, judecătorii invocă cel mai des articolul 90 din Codul penal, potrivit căruia, „dacă instanţa de judecată, ţinând cont de circumstanţele cauzei şi de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este raţional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate vinovatului”.

Pe lângă condamnările la închisoare, au fost cazuri când instanța a decis ca mercenarii să fie internați în instituții psihiatrice.