Ce măsură ar ajuta cel mai mult la protecția imigranților veniți la muncă în R. Moldova? Click pentru a participa la un SONDAJ
Peste 100 de muncitori străini, cetățeni ai Bangladeshului și Nepalului, au fost găsiți de Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) al Ministerului de Interne pe 1 iulie, locuind în vagoane vechi, în condiții precare, la Băcioi, în municipiul Chișinău.
În urma verificărilor, au fost întocmite 101 procese-verbale, deoarece muncitorii străini nu au anunțat autoritățile că și-au schimbat adresele de reședință.
Doi dintre ei, care se aflau ilegal pe teritoriul R. Moldova, au fost reținuți și plasați în custodie publică, pentru a fi ulterior întorși în țările din care au venit.
Companiile care i-au adus la muncă în R. Moldova nu au fost sancționate.
Peste 100 de oameni, cu adrese în 11 apartamente
Cazul muncitorilor străini cazați în vagoane a fost dezvăluit inițial de postul TV8 și a fost urmat de verificările IGM. La audierile organizate pe 7 iulie în Parlament de Comisia pentru protecția socială, sănătate și familie, autoritățile responsabile au venit cu detalii.
Potrivit șefului IGM, Dumitru Lazăr, cei 102 cetățeni străini munceau la nouă companii. Când au venit în țară, în baza permiselor de ședere în scop de muncă, toți au indicat o „adresă fictivă” din orașul Criuleni (la 45 km distanță de Chișinău), unde urmau să locuiască în 11 apartamente din același bloc.
În realitate, nu au fost cazați în acele apartamente, ci în niște vagoane vechi care staționează la Băcioi, unde, din spusele lui Lazăr, angajatorii „le-au oferit niște locuri de cazare indecente”.
„În 2025, am efectuat un control la aceeași societate comercială și am depistat aceleași condiții, dar atunci erau cazați mai puțini cetățeni străini”, a spus șeful IGM.
◉ SONDAJ
De ce au fost amendați doar migranții?
Deși muncitorii străini au fost aduși în R. Moldova de companiile la care lucrau și tot acestea le-au schimbat locul de trai, au fost sancționați doar muncitorii. Și asta pentru că „legislația Republicii Moldova nu prevede sancțiuni pentru persoanele juridice în cazul schimbării reședinței străinilor”, a explicat șeful de la Migrație.
„Sunt niște străini, nu cunosc bine limba, nu cunosc legile. Cum să evităm astfel de situații? Cum să-i amendăm pe cei care sunt responsabili de aceste persoane?”, l-a întrebat vicepreședinta comisiei, deputata PAS Marina Morozova.
„Aici constatăm că a fost făcut un schimb de reședințe în mod organizat. Aveți dreptate, trebuie să adăugăm sancțiuni pentru cei care organizează astfel de modificări”, a răspuns Dumitru Lazăr.
Un alt deputat PAS, Lilian Carp – care conduce Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică – a spus că IGM ar trebui să facă mai multe verificări înainte de a elibera permise de ședere.
„Dacă eram angajat la IGM și îmi veneau 102 solicitări ca persoanele să fie cazate în 11 apartamente, mi-aș fi pus foarte multe întrebări: dacă se respectă suprafața în care pot fi cazate, care sunt normele sanitare etc.”
Carp i-a sugerat șefului IGM să vină cu propuneri pentru modificarea legislației astfel încât să nu mai existe aceste lacune.
Iar deputatul socialist Vladimir Odnostalco a propus să fie creat un grup de lucru care să monitorizeze modificările legislative referitoare la străinii care vin să muncească în R. Moldova și în bugetul pentru 2027 să fie alocați bani pentru aceste măsuri.
Vezi și un reportaj filmat în mai 2026 despre lucrători din Asia care vin în R. Moldova pentru a câștiga mai bine decât în țările lor.
Your browser doesn’t support HTML5
Viața muncitorilor asiatici în Moldova
Câți străini lucrează acum în R. Moldova?
La audieri, secretara de stat a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Diana Saculțan, a prezentat cele mai recente date, care spun că, la sfârșitul lunii iunie, 4.784 de cetățeni străini aveau acte valabile de muncă pe teritoriul Republicii Moldova.
Pe 2 iulie, chiar a doua zi după ce au făcut verificări la vagoanele din Băcioi, ofițerii IGM au desfășurat ceea ce au numit „o operațiune de amploare” în Chișinău. Ei au făcut razii matinale la mai multe adrese unde locuiesc concentrat cetățeni străini.
Au fost verificate peste 300 de persoane originare din India, Nepal, Bangladesh, Turkmenistan, Turcia, Azerbaidjan și Tadjikistan, 17 au fost amendate pentru că nu aveau asupra lor cartea de rezidență.
IGM a spus anterior Europei Libere că, în ultimii 3 ani, numărul de solicitări în vederea obținerii dreptului de ședere în R. Moldova în scop de muncă este în creștere, cu circa o mie în fiecare an.
Cei mai mulți dintre muncitorii veniți din țările asiatice lucrează în construcții, în agricultură, la livrări sau în fabrici, pe fondul lipsei acute de forță de muncă în R. Moldova.
Un studiu realizat de Ministerul Economiei și citat de premierul de la acea vreme Alexandru Munteanu arată că economia națională este sub nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene, iar pentru a reduce acest decalaj ar fi nevoie de aproximativ 300.000 de angajați.
Muncitorii străini cu care a discutat Europa Liberă în luna mai au spus că au venit în R. Moldova în căutarea unei vieți mai bune. Majoritatea trimit bani familiilor rămase acasă. Unii speră să câștige aici suficient pentru a-și deschide apoi o afacere în țara lor. Alții vor să facă studii și să rămână în R. Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te