Locuitorii unui complex de apartamente din orașul Ivano-Frankivsk, situat în vestul Ucrainei, au primit recent un mesaj neobișnuit.

„Începând de luni, 4 mai, curtea complexului vostru rezidențial va fi curățată de muncitori migranți din India”, a anunțat firma care administrează ansamblul de locuințe, adăugând: „Compania noastră a fost nevoită să ia această măsură din cauza unei penurii acute de forță de muncă”.

Anunțul s-a răspândit rapid în mass-media locală, unde reacțiile au fost în mare parte negative. „Băieții noștri sunt uciși pe front, națiunea este distrusă în mod deliberat, iar acești [cetățeni indieni] sunt aduși aici”, a scris o femeie, în primul comentariu de sub un articol despre muncitorii indieni.

Situații similare au apărut în toată Ucraina, inclusiv în regiunea Transcarpatia, unde o fabrică de prelucrare a lemnului a angajat recent 150 de muncitori din Bangladesh. În orașul Cerkasî din centrul Ucrainei, lucrători străini - cetățenia cărora nu a fost specificată - urmează să înceapă un proiect de construcție de drumuri.

„Problema atragerii lucrătorilor străini trece treptat de la o discuție teoretică la una practică”, a declarat pentru RFE/RL Vasil Voskoboinik, șeful Biroului pentru Politica Migrației din Ucraina.

Expertul în migrație a subliniat că numărul total al lucrătorilor străini din Ucraina rămâne sub 22.000, cât erau înregistrați înainte de război și de exodul populației care a urmat. Totuși, Voskoboinik a estimat că aproximativ 30% din locurile de muncă din întreaga țară rămân neocupate.

Pe fondul războiului în curs, femeile din Ucraina au preluat multe posturi rezervate tradițional bărbaților, dar unele locuri de muncă fizic solicitante continuă să fie greu de ocupat cu forță de muncă feminină.

Criza forței de muncă din Ucraina a început odată cu exodul a milioane de oameni în zilele care au urmat invaziei rusești pe scară largă din februarie 2022. Epuizarea economică a țării a fost agravată de recrutările militare în continuă creștere și de o lege din 2025 care permite bărbaților cu vârste între 18 și 22 de ani să părăsească țara.

Voskoboinik pledează pentru un „sistem clar și controlat” de atragere a forței de muncă.

„Dacă Ucraina dorește cu adevărat să atragă lucrători din Asia, Africa sau America Latină în viitor, procedurile de migrație vor trebui să devină mai rapide și mai simple, fără a renunța însă la reglementare și control”, a afirmat el.

Pe lângă permisele de muncă și de ședere, migranții care caută de lucru în Ucraina – unde aeroporturile internaționale rămân închise – au nevoie în prezent de vize de tranzit prin țările vecine.

Voskoboinik recunoaște însă existența unui sentiment de neliniște în rândul societății cu privire la numărul tot mai mare de lucrători străini.

„Pentru mulți oameni pare nenatural ca ucrainenii să lupte și să moară în timp ce alții sosesc pentru a munci și a-și construi o viață aici”, spune Voskoboinik. „În același timp”, adaugă el, lipsa forței de muncă din industriile critice împinge țara într-o „discuție dificilă despre percepția emoțională și realitatea economică”.

În Rusia, un deficit similar de muncitori necalificați, pe fondul războiului, a dus la o creștere rapidă a numărului de lucrători care sosesc din țările din Asia de Sud.

Presa locală a relatat că în 2025 au fost eliberate 9.300 de permise de muncă pentru cetățeni din Bangladesh, triplu față de cifrele din 2024. Aproximativ 56.500 de permise de muncă au fost eliberate pentru cetățeni indieni în 2025, o creștere de 56% față de anul precedent.

Muncitorii migranți din Asia Centrală, care au reprezentat multă vreme un pilon al pieței muncii din Rusia, evită din ce în ce mai mult această țară, în parte din teama de a fi recrutați cu forța și trimiși pe front.

Scăderea numărului de lucrători din Asia Centrală în Rusia s-a accelerat în urma unui atac terorist asupra Crocus City Hall din Moscova, în martie 2024, soldat cu 151 de morți. Patru cetățeni tadjici au fost arestați pentru acest masacru, iar grupurile pentru drepturile omului au semnalat un val de atacuri asupra cetățenilor din Asia Centrală aflați în Rusia, în urma acestei tragedii.

În septembrie 2024, Kîrgîzstanul și-a avertizat cetățenii să nu călătorească în Rusia.

Pentru lucrătorii migranți indieni, Rusia rămâne o opțiune relativ atractivă printre destinațiile din ce în ce mai puține.

„Având în vedere restricțiile tot mai mari privind imigrația din SUA și Occident, precum și războiul din Orientul Mijlociu, Rusia oferă o nouă oportunitate pentru lucrătorii cu contracte temporare” a declarat pentru RFE/RL Rajan Kumar, expert în relațiile India-Rusia la Universitatea Jawaharlal Nehru din Delhi.

Creșterea numărului de muncitori indieni, spune Kumar, reprezintă o „situație avantajoasă pentru ambele țări”, având în vedere că Rusia a acumulat miliarde de rupii din vânzarea de țiței către Delhi în ultimii ani, o monedă pentru care Moscova avea dificultăți în a găsi o utilizare anterior.

„Rupiile acumulate pot fi folosite pentru a-i plăti pe acești muncitori migranți”, spune Kumar, ceea ce face ca transferurile de bani trimise de muncitorii din Rusia către familiile lor din India să se desfășoare relativ fără probleme. Muncitorii indieni cu locuri de muncă necalificate în fabricile din Rusia câștigă, potrivit rapoartelor, echivalentul a 660 de dolari pe lună, mai mult decât triplu față de cât ar fi plătiți pentru un loc de muncă similar în India.

Mulți potențiali muncitori se tem să nu fie păcăliți să lupte pentru Rusia, spune Kumar, un subiect care a devenit „o problemă serioasă în India”. Mai multe relatări au apărut recent despre indieni care s-au angajat la construcții în Rusia și au ajuns cu puștile în mână în Ucraina.

Un inginer de la o fabrică agricolă din regiunea Moscovei, care a început să angajeze indieni și cubanezi în 2024, a declarat pentru Reuters că situația ocupării forței de muncă în Rusia este „gravă”. Rușii locali, a spus el, nu sunt dispuși să lucreze pentru câteva sute de dolari pe lună, pe când muncitorii din Asia Centrală care ocupau odată aceste joburi sunt din ce în ce mai greu de găsit.

În Ucraina, analiștii au stârnit o dezbatere aprinsă, sugerând că țara s-ar putea confrunta cu schimbări demografice masive în următorii ani, dacă tendințele actuale nu se vor schimba.

„Dacă nu învățăm să fim mai inteligenți noi înșine, vom importa nu zeci de mii, ci milioane” de lucrători, a avertizat economistul ucrainean Timofii Milovanov într-un interviu recent.

„Calculați raportul dintre cei care lucrează și cei care s-au pensionat. Acest lucru este esențial, iar migranții cu salarii mici vor umple golurile”, a spus Milovanov. Directorul Școlii de Economie din Kiev a numit studiile în inginerie și tehnologiile de inteligență artificială „cheia supraviețuirii” pentru Ucraina.

„Fie ne vom defini noi înșine viitorul, fie altcineva o va face pentru noi.”

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te