Faptul că economia rusă a început să dea semne de slăbiciune nu era un secret pentru cei care urmăreau cu atenție situația.
Dar faptul că a încetinit brusc, dacă nu cumva a trecut în marșarier, a fost o surpriză și mai mare — aparent, chiar și pentru președintele Vladimir Putin, care săptămâna trecută și-a mustrat principalii consilieri economici la o ședință la Kremlin, transmisă la televizor pentru un efect maxim.
Printre cei asupra cărora s-a abătut furia lui Putin s-a numărat Elvira Nabiullina, respectata șefă a Băncii Centrale, care a jucat un rol unic în menținerea economiei pe linia de plutire, în ciuda faptului că a fost dată peste cap de războiul din Ucraina.
Acum, întrebarea este dacă Nabiullina, care ocupă această funcție de aproape 13 ani, ar fi putut să cadă într-un final în dizgrația Kremlinului. Și, dacă da, ce au de gând să facă în această privință.
„Înlocuirea ei în acest moment ar fi nu doar un semn de slăbiciune”, afirmă Aleksandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale și actualmente cercetătoare la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia din Berlin. „Ar destabiliza singura ancoră instituțională care a păstrat credibilitatea pe piețe și a ținut inflația sub control.”
„Dacă o concediază, întregul ecosistem de afaceri va intra în panică”, a spus Nicholas Birman-Trickett, analist al riscurilor politice și a piețelor de mărfuri și fost expert la Institutul de Cercetare în Politică Externă din SUA. Kremlinul „poate dorește rate mai mici, dar știe și că un om care spune doar «da» ar fi dezastruos.”
„Nabiullina este una din puținele figuri pozitive în conducerea economică a Rusiei și în economia țării”, a declarat Richard Portes, profesor de economie la London Business School, care a participat alături de Nabiullina la o masă rotundă organizată la Sankt Petersburg în 2019. „Nu există nimeni mai calificat decât ea pentru a conduce Banca Centrală a Rusiei, iar orice înlocuitor nu va fi la fel de bun.”
Putin „poate să o certe cât vrea. Asta nu va îmbunătăți starea economiei ruse, care este destul de dezastruoasă”, a spus Portes. „Cred că are multe motive de îngrijorare în această privință.”
Banca Centrală nu a răspuns la solicitările de comentarii ale RFE/RL trimise prin e-mail.
„Toată lumea își dă seama acum cât de gravă este situația”
Ceea ce a alimentat produsul intern brut (PIB) al Rusiei de la invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 încoace sunt, în mare parte, cheltuielile de război.
Kremlinul a transformat țara într-o economie de război, cheltuind sume enorme pentru recrutarea și remunerarea soldaților, precum și pentru construirea de fabrici și rețele de transport destinate producției de arme, tancuri, avioane și drone, și pentru transportul acestora pe front.
La fel ca în cele două decenii care au precedat războiul pe scară largă, Kremlinul și-a finanțat reorganizarea economică din exporturile de petrol și gaze, în ciuda eforturilor Occidentului de a bloca aceste venituri.
Lipsa forței de muncă – cauzată de faptul că bărbații sunt atrași de salariile mari pentru a lupta în Ucraina – a dus la creșterea salariilor, ceea ce, la rândul său, a dus la creșterea inflației, forțând Banca Centrală să majoreze ratele dobânzilor.
Măsura a funcționat, dar a pus sub presiune atât întreprinderile, care au din ce în ce mai multe restanțe la plata datoriilor, cât și consumatorii, care luptă să țină pasul cu creșterea prețurilor la bunuri de consum.
Anul trecut, creșterea PIB-ului a încetinit brusc, arată datele oficiale - de la 4,9% în 2024, la doar 1% în 2025.
Însă, în primele două luni ale anului 2026, economia s-a contractat cu 1,8%, fapt remarcat de Putin la reuniunea de la Kremlin. De asemenea, oficialii au dat de înțeles că previziunile pentru 2026 – care indică acum o creștere de 1,3% – ar putea fi revizuite în jos foarte curând.
„Încetinirea economică – și perspectiva ca Rusia să intre în zona unei creșteri negative – nu este o surpriză pentru nimeni care a fost atent”, a spus Prokopenko. „Singurii pentru care acest lucru ar trebui să fie o noutate sunt cei care au luat la propriu creșterea de 4,9% din 2024, fără să se întrebe ce a determinat-o.”
„Toată lumea își dă seama acum cât de gravă este situația; a fost nevoie de ani de război pentru a ajunge aici”, a spus Birman-Trickett. „Sistemul nu mai poate să se autocorecteze.”
Răsturnarea de situație se reflectă în cifrele fiscale, deficitul bugetului federal crescând vertiginos la 4,5 trilioane de ruble (60 de miliarde de dolari) – dublu față de aceeași perioadă a anului trecut – pe fondul scăderii veniturilor din exportul de petrol.
Din cauza rublei puternice, a ratelor ridicate ale dobânzii, a penuriei de forță de muncă și a constrângerilor bugetare, rezervele economiei ruse „s-au epuizat în mare parte”, a declarat ministrul economiei, Maksim Reșetnikov, la un forum de afaceri de la Vladivostok săptămâna trecută, potrivit cotidianului Nezavisimaia Gazeta.
„Cel care a vorbit ultimul”
Alături de Reșetnikov, de prim-ministrul Mihail Mișustin și de alți miniștri, Nabiullina a apărut în prim-plan la întâlnirea din 15 martie cu Putin, care părea să sugereze că a fost indus în eroare cu privire la starea gravă a economiei.
„Sper să aud rapoarte detaliate care să explice de ce indicatorii macroeconomici nu se ridică la nivelul așteptărilor, nu doar ale experților și analiștilor, ci și ale previziunilor reale ale guvernului și ale Băncii Centrale”, a declarat el.
Dincolo de granițele Rusiei, atât agenția de informații militare a Suediei, cât și principala agenție de informații a Germaniei consideră că guvernul manipulează datele, subestimând amploarea problemelor economice ale țării, potrivit Financial Times.
„Nu trebuie să acordați prea multă importanță întâlnirii televizate”, a atenționat Prokopenko, spunând că a fost o punere în scenă calculată.
„Unul din modelele persistente de guvernare ale lui Putin este că persoana care a vorbit ultima modelează viziunea asupra unei probleme”, a spus ea. „Faptul că presiunea se exercită asupra blocului economic într-un cadru public nu este neobișnuit – așa gestionează Kremlinul tensiunile interne. Nu semnifică neapărat o schimbare de politică sau a persoanei care deține puterea asupra politicii monetare.”
Vara trecută, oficiali proeminenți din mediul de afaceri și din sectorul bancar au avertizat public asupra pericolului „stagflării” – situație în care economia este afectată de o creștere redusă, inflație ridicată și o rată înaltă a șomajului.
Liderii din mediul de afaceri și-au îndreptat furia asupra lui Nabiullina, care a majorat rata dobânzii pentru a tempera inflația galopantă – dar a împovărat companiile cu împrumuturi prea scumpe pentru a fi refinanțate.
Directorul unei turnătorii din nordul Rusiei a tras un semnal de alarmă săptămâna trecută, afirmând că economia se confruntă cu o situație „catastrofală” și că guvernul este complet rupt de realitate.
În decembrie, un centru de cercetare asociat ministrului Apărării, Andrei Belousov, a avertizat asupra unei posibile crize bancare până în octombrie, în cazul în care creditele „neperformante” vor continua să crească vertiginos.
La o zi după mustrarea lui Putin, Nabiullina a oferit o evaluare sinceră a problemelor care frânează economia: nu există suficienți muncitori, lucru pe care l-a descris ca fiind fără precedent în istoria modernă a Rusiei.
În ciuda criticilor, Nabiullina, care se pare că a încercat să-și depună demisia imediat după invazia rusă în Ucraina din 2022, dar i-a fost respinsă de Putin, și-a menținut poziția în ciuda criticilor – un indiciu care, potrivit experților, reflectă parțial sprijinul lui Putin.
Potrivit legislatiei, mandatul său de guvernator al Băncii Centrale expiră într-un an. Prokopenko a afirmat că este puțin probabil ca Putin să o înlocuiască înainte de acel moment.
„O întrebare mai interesantă este ce se va întâmpla la reînnoirea mandatului: dacă, peste un an, condițiile politice vor face ca un guvernator independent al Băncii Centrale să fie mai mult sau mai puțin convenabil pentru Kremlin”, a afirmat ea.
„Așa cum am spus, Nabiullina este una din puținele persoane care protejează stabilitatea economiei ruse”, a declarat și expertul Portes.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te