Pește. Pui. Paste. Carne. Totul este mult mai scump în orașul Ufa, din centrul Rusiei, iar Vera, o pensionară în vârstă de 63 de ani, este foarte nemulțumită.
„Nimic nu s-a ieftinit – totul se scumpește, puțin câte puțin în fiecare zi”, a declarat ea pentru Serviciul Tatar-Bașkir al RFE/RL, adăugând că își completează pensia lunară de 25.000 de ruble (323 de dolari) cu un job part-time pentru a se descurca. Castraveții: „Acum costă 300, 400 de ruble kilul. Înainte erau mult mai ieftini”. Vera nu se înșeală. Potrivit agenției naționale de statistică Rosstat, prețurile au crescut cu 2,1% în primele două luni ale anului 2026.
Anii de război au fost prosperi pentru mulți ruși. În ciuda sancțiunilor occidentale impuse ca pedeapsă pentru invadarea Ucrainei, economia a rezistat mult mai bine decât prevăzuseră mulți experți, atât din Rusia, cât și din afara acesteia.
Guvernul a deschis robinetele cheltuielilor pentru armată și complexul militar-industrial, pentru a alimenta și susține războiul. Salariile și beneficiile extrem de mari pentru voluntarii care s-au înrolat pentru a lupta au transformat multe regiuni rusești, în special cele mai sărace, iar văduvele și supraviețuitorii au beneficiat, de asemenea, de generozitatea statului.
Și figura a ținut – cel puțin până când fluxul de bani a început să deformeze economia, determinând creșterea salariilor în sectorul civil: de pildă, muncitorii din fabrici care asamblau proiectile de artilerie sau coseau veste tactice. Acest lucru a determinat, la rândul său, creșterea inflației, care a ajuns la aproape 10% în 2024.
Banca centrală rusă a majorat ratele dobânzilor pentru a tempera inflația și a readuce economia la normal. Întrebarea este dacă va fi o aterizare dură sau una ușoară.
„În ansamblu, economia stagnează, ba chiar se află în stagflație”, a declarat luna trecută Dmitri Belousov, economist și director adjunct al Centrului pentru Analiză Macroeconomică și Prognoze pe Termen Scurt din Moscova.
„Dacă nu vine un dezastru financiar neprevăzut, este puțin probabil ca economia să se prăbușească”, spune Aleksandr Koliandr, fost bancher și jurnalist financiar, actualmente membru al Centrului pentru Analiză Europeană, un grup de reflecție din Washington. „Dar situația va continua să se înrăutățească, iar marja de manevră a regimului Putin se reduce rapid.”
Stagnare sau stagflație?
De luni de zile, atât politicienii, cât și economiștii au avertizat că perioada de prosperitate a economiei de război a luat sfârșit. Unii lideri de afaceri proeminenți, precum Gherman Gref, care conduce banca de stat cunoscută anterior sub numele de Sberbank, au avertizat asupra riscului de „stagnare” – situație în care creșterea economică lentă este însoțită de șomaj ridicat sau inflație ridicată.
Cu aprobarea tacită a lui Putin, șefa băncii centrale, Elvira Nabiullina, a luat măsuri pentru a reduce inflația prin creșterea ratelor dobânzilor la credite. Cifrele publicate luna trecută de Rosstat au arătat că efortul a avut succes, creșterea prețurilor încetinind la 5,6% în 2025.
Rosstat prevede acum că economia va crește cu 1,1% în 2026, comparativ cu 4,9% în urmă cu doi ani.
Între timp, liderii din mediul de afaceri s-au plâns că se afundă în datorii costisitoare.
Îngrijorat de scăderea veniturilor necesare pentru a susține cheltuielile legate de războiul din Ucraina, guvernul a majorat cu două puncte procentuale taxa națională pe valoarea adăugată (TVA), exercitând o presiune suplimentară asupra prețurilor.
Rezultatul, la începutul anului 2026, este o situație contradictorie care pune presiune pe finanțele rușilor obișnuiți, precum Aleksei, un lucrător cultural în vârstă de 55 de ani care are propria casă într-o suburbie a orașului Ufa.
La fel ca Vera, el a cerut să fie identificat printr-un pseudonim, pentru a evita atenția poliției. „Banii sunt din ce în ce mai puțini”, a declarat el pentru RFE/RL. „Facturile la utilități cresc vertiginos. Sunt recalculate constant, și nu în favoarea consumatorului.” „Alimentele au devenit, de asemenea, foarte scumpe și trebuie să căutăm înlocuitori”, a mai spus el.
Mass-media rusă a luat notă de acest lucru. „Castraveți la prețul de avocado”, a titrat tabloidul moscovit Moskovskii Komsomoleț, subliniind datele oficiale care arată că prețul castraveților a crescut cu 43% de la 1 ianuarie. Prețul roșiilor a crescut cu 21%.
Incertitudinea economică a dus, de asemenea, la o creștere a anxietății economice pentru un număr tot mai mare de ruși, potrivit sondajelor de opinie publică.
„Creșterea prețurilor și sărăcirea populației reprezintă principala problemă în Rusia” în rândul rușilor cu studii superioare, scria ziarul Nezavisimaia Gazeta la începutul acestei luni.
„Rusia se confruntă cu provocări economice din ce în ce mai grave și neglijează aproape toate sectoarele non-militare pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește”, a declarat serviciul de informații militare al Estoniei în raportul său anual de evaluare a amenințărilor de securitate. „Ca urmare, riscul de instabilitate economică și socială va crește în 2026.”
O să ajungă până la pensii?
Una dintre principalele tendințe contrare care afectează economia este scăderea veniturilor din petrol și gaze, pe care Kremlinul s-a bazat pentru a finanța războiul.
Noile sancțiuni impuse de SUA și UE au afectat în cele din urmă capacitatea Moscovei de a-și exporta hidrocarburile, inclusiv către cei doi principali cumpărători ai săi: China și India. Veniturile au scăzut cu aproape două treimi - de la 1,12 trilioane de ruble (14,5 miliarde de dolari) în ianuarie 2025 la 393 miliarde de ruble (5,1 miliarde de dolari) luna trecută, potrivit statisticilor de stat.
„Asta va avea un impact puternic, deoarece bugetul rus nu este alcătuit doar din câteva cheltuieli guvernamentale mici și cheltuieli uriașe pentru război”, a declarat pentru Current Time Igor Lipsiț, un economist rus care locuiește în afara țării. „Este o sursă gigantică de venituri pentru întreaga economie. Economia Rusiei depinde în mare măsură de achizițiile publice.”
Unii experți, printre care Lipsiț, precum și Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Previziuni pe Termen Scurt, afirmă că sectorul bancar se află în prezent în criză din cauza întreprinderilor care nu sunt în măsură să achite datoriile mari, intrând în incapacitate de plată.
„Criza financiară care afectează în prezent Rusia va duce rapid la pierderea regulată a salariilor pentru mulți angajați din sectorul public. Iar apoi acest lucru se va extinde și la pensii”, a declarat el pentru Current Time.
Pensiile – pentru populația în vârstă a Rusiei – sunt un subiect tabu pentru politica Kremlinului. Reformele sistemului național de pensii, inclusiv creșterea vârstei de pensionare, au declanșat proteste naționale în 2018.
Noile cifre ale Rosstat arată că pensiile au scăzut sub 24% din veniturile medii, cu mult sub rata țintă a guvernului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te