Ungureanu mai spune, într-un interviu pentru Europa Liberă, că poziționarea lui Călin Georgescu pe primul loc la primul tur al alegerilor prezidențiale se poate explica atât prin susținerea din partea unor aripi din societate, cât și printr-un ajutor tehnologic pe rețelele sociale.
Dinspre oameni, spune el, sprijinul a venit din partea unora „aparținând aripii, să zicem, ultraconservatoare ortodoxiste din mediul politic românesc, cu discurs prolegionaroid” și a unor ofițeri „în principal în rezervă”.
Fostul șef al Serviciului de Informații Externe crede că există o contradicție între toate cercetările sociologice – care arată că aproximativ trei sferturi dintre români sunt pro-Uniunea Europeană și pro-NATO, și rezultatul turului I al alegerilor prezidențiale – care arată că peste două milioane de oameni l-au votat pe Călin Georgescu.
Candidatul independent Georgescu a declarat la Metropola TV că „șansa României este înțelepciunea rusească”, iar la TVR 3 a spus că „referitor la NATO, dacă continuă așa, nu ne interesează”.
Călin Georgescu la dezbaterea candidaților din 13 noiembrie, când încă nu se afla tocmai în centrul atenției.
O explicație parțială a creșterii vizibilității lui Călin Georgescu este folosirea masivă a rețelelor sociale de către candidat.
Mihai-Răzvan Ungureanu spune că ar fi o realitate nouă din acest punct de vedere: „În spate este un mecanism. Este un mecanism care poate fi descris în cuvinte foarte simple. Uitați-vă la mesajul pe care l-a avut domnul Georgescu. Este un mesaj de minim lexical. Sunt cinci substantive, nu mai multe”.
„Nu a venit cu niciun program, nu a venit cu nicio filozofie proprie de expresie politică în calitate de prezidențiabil. Și de aici încolo, de câte ori aceste cuvinte din setul mic lexical apăreau pe platformă, în egală măsură erau angrenate softurile, așa numiții boți, softurile care generează scripturi repetitive”, descrie Mihai-Răzvan Ungureanu sistemul rețelei sociale.
Ideea neutralității României
În ceea ce privește opiniile lui Călin Georgescu privind așa-zisa nevoie de neutralitate militară a României, Mihai-Răzvan Ungureanu explică:
„Neutralitatea este cea mai nepotrivită soluție. Nu are cum să fie o soluție. Este o fantezie. În primul rând, neutralitatea este foarte costisitoare.”
Pentru o protestatară împotriva rezultatului turului întâi, Georgescu vine dintr-o altă epocă.
„E motivul pentru care Elveția își permite să fie neutră tot așa cum își permite și Austria, pentru că sunt înconjurate de state NATO. Este foarte, foarte, foarte, foarte costisitoare.”
„În al doilea rând, neutralitatea este semnul statului slab. În momentul în care consideri că poți să te aperi prin ceea ce reprezinți într-un mod autarhic, înseamnă că ori îți exprimi aproape paranoid senzația că ești excepțional și deci că te salvează orice, poate și Dumnezeu deopotrivă, ori pur și simplu nu înțelegi care sunt jocurile în materie strategică la nivel continental”, completează el.
„Trei: Un stat care și-ar permite să fie neutru, având doar la câteva sute de kilometri distanță un conflict foarte fierbinte, un stat care nu este de niciun fel de talia sau experiența militară a altor membre mari ai Alianței Nord-Atlantice, de la Marea Britanie la Turcia, dacă vreți, înseamnă un gest aproape sinucigaș”, adaugă el.
„Înseamnă să te lași în mâna circumstanței, fără să ai în spate nicio garanție pentru viitorul tău independent. Un stat ca România are nevoie întotdeauna de prieteni foarte buni, are nevoie de aliați foarte buni și aceasta nu se poate întâmpla fără ca România să fie parte dedicată a unei familii”, explică fostul oficial român.
Cum a venit Georgescu la MAE (și cum a plecat)
Ungureanu povestește în interviul acordat Europei Libere că Georgescu a plecat de la Ministerul de Externe, în anul 2005, după un an de activitate, și după ce el, Ungureanu, a preluat mandatul de ministru și a început reformarea instituției.
Georgescu intrase în MAE în 2004, ca sfătuitor personal al ministrului Mircea Geoană. A ocupat funcția și gradul diplomatic de secretar I și a fost numit, la aceeași dată, în funcția de director la Direcția Organizații Economice Internaționale.
Călin Georgescu însuși oferă despre acea etapă informații contradictorii.
Pe site-ul său de campanie, candidatul filorus spune că a fost director al Direcției Organizații Economice Internaționale de la MAE între 2000 și 2003. Într-un alt CV, publicat pe site-ul Universității din Pitești, la care este cadru didactic, Georgescu scrie că a ocupat aceeași funcție între 2004 și 2005.
„Cert este că, în momentul în care am ajuns ministru, demarând reforma internă a Ministerului de Externe, cam toți cei pe care consiliul de reformă al Ministerului i-a considerat inutili sau excesivi, într-un mod sau altul, au fost invitați să părăsească ministerul”, a spus fostul ministru Ungureanu Europei Libere.
„Domnul Georgescu nu făcea în vreun fel imaginea unei stele noi a diplomației românești. Mai ales că montarea sa într-o poziție de director, fără să fi avut în spate o biografie profesională adecvată, punea semnul întrebării și asupra validității sale profesionale”, a mai afiramt Mihai Răzvan Ungureanu.
Geoană: „Mi s-a părut profund pro-occidental”
Europa Liberă l-a întrebat marți, 26 noiembrie, pe Mircea Geoană cum și de ce l-a ales pe Călin Georgescu să-i fie consilier personal în 2004, pe când era șeful diplomației României.
Mircea Geoană (primul din dreapta) în decembrie 2004, negociind cu alți politicieni formarea unui nou guvern.
A răspuns că, în 2004, atunci când l-a cunoscut pe Călin Georgescu la organizația „Clubul de la Roma, la BNR” (n.r. Banca Națională a României), i-a făcut o impresie bună deoarece era „profund pro-occidental” și avea nevoie de un specialist în mediu.
„Mi-a făcut o impresie bună. Pentru că eram în Consiliul de Securitate al ONU, ca ministru de Externe, reprezentant al României, l-am desemnat pentru că avea caracteristicile profesionale de a fi consilier onorific pe teme globale. Fusese la PNUD (n.r. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare), părea un tânăr perfect ancorat în lumea occidentală și direcția occidentală”, a explicat marți fostul secretar general adjunct al NATO.
În serviciile de informații românești nu sunt pro-putiniști
Întrebat dacă în serviciile de informații ale României se află angajați cu vederi proputiniste, Ungureanu a răspuns: „Dați-mi voie să mă îndoiesc”.
„Nu am avut, pe durata prezenței mele ca director al Serviciului de Informații Externe, vreo dovadă de așa ceva, de existența unei asemenea temperaturi, să spunem, afective, în raport cu Moscova. Dimpotrivă! Și generațiile sunt altele.”
„Sunt oameni foarte tineri și sunt oameni care s-au educat și consideră că sunt în egală măsură români, europeni și membrii ai Alianței Nord-Atlantice. Ba mai mult decât atât, în SIE, unde regulamentele sunt foarte stricte și foarte respectate, toți cei care au făcut propagandă politică, fiind ofițeri activi, au fost eliminați din sistem”, spune Mihai Răzvan Ungureanu.
Material preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te