„Ați realizat ceea ce părea imposibil", le-a spus Macron lucrătorilor și oficialilor care au umplut Notre Dame, după ce a vizitat catedrala, relatează AFP.

„Incendiul de la Notre Dame a deschis o rană națională, iar voi ați vindecat-o prin voință, prin muncă, prin angajament", a spus el, adăugând că redeschiderea catedralei va provoca publicului un „șoc al speranței". „Este un motiv imens de mândrie pentru întreaga națiune", a mai spus Macron, exprimându-și credința că spiritul de „fraternitate" din anii reconstrucției se va menține.

Notre Dame va primi din nou vizitatori și credincioși în premieră în weekendul 7-8 decembrie, după o restaurare uneori dificilă, care și-a propus să readucă impunătoarei catedrale din Paris gloria sa de odinioară, după ce a fost grav afectată de un incendiu, la 19 aprilie 2019.

La inaugurarea publică sunt așteptați lideri mondiali, dar lista invitaților nu a fost încă dezvăluită, scrie AFP.

„Ni s-a spus de multe ori la început că nu va fi posibil, că este o nebunie, că este hazardat, că vom greși", a spus Macron. „Dar în cele din urmă - a adăugat el - ați reușit." Macron a vizitat zonele principale ale catedralei, inclusiv naosul, corul și capela, și a vorbit cu experți.

„Sublim", a mai spus un Macron vizibil mulțumit, care a fost însoțit de arhiepiscopul Parisului, Laurent Ulrich, ministrul culturii, primărița Parisului și alți oficiali. „Este mult mai primitoare", a adăugat el, lăudând dalele strălucitoare, curățite, de la Notre Dame și spunând că toți cei implicați în reconstrucție ar trebui să fie mândri.

„Și mai frumoasă decât înainte”

După incendiul devastator din 2019, Macron a stabilit obiectivul ambițios de a reconstrui Notre Dame în numai cinci ani și de a o face „și mai frumoasă" decât înainte, un obiectiv despre care autoritățile franceze spun acum că a fost atins.

Aproximativ 250 de companii și sute de experți au participat la lucrările de restaurare, care au costat sute de milioane de euro. Toate cele 2.000 de persoane care au contribuit la efort au fost invitate la „avanpremiera” prezidențială de vineri. Restaurarea a costat în total aproape 700 de milioane de euro. Ea a fost finanțată din donațiile de 846 de milioane de euro primite din 150 de țări, într-un val de solidaritate fără precedent.

Turnul gotic din secolul al XIX-lea a fost „reînviat” cu o copie exactă a originalului, vitraliile și-au recăpătat culoarea, pereții strălucesc după curățarea petelor de funingine și o orgă restaurată este gata să cânte din nou. Nevăzut de vizitatori - dezvăluie AFP - este un nou mecanism de protecție împotriva oricăror incendii viitoare, un sistem discret de țevi gata să elibereze milioane de picături de apă în cazul unui nou dezastru.

Notre Dame, care a primit 12 milioane de vizitatori în 2017, se așteaptă la o cifră și mai mare, de 14 până la 15 milioane, după redeschidere, potrivit autorităților bisericești. Miniștrii francezi au lansat și ideea de a percepe turiștilor o taxă de intrare în sit, dar dioceza din Paris a declarat că intrarea gratuită este un principiu important, care trebuie menținut.

Ceremonia de redeschidere

Macron spera să țină un discurs în interiorul Notre Dame pentru a-i marca redeschiderea, dar, în urma negocierilor cu eparhia, s-a convenit să vorbească doar în fața bisericii. Franța este, prin constituția sa, o țară laică, cu o separație strictă între biserică și stat.

A doua zi, duminică, 8 decembrie, va avea loc prima slujbă și consacrarea noului altar. Macron a declarat în decembrie 2023 că l-a invitat pe Papa Francisc la redeschiderea catedralei, dar capul bisericii catolice a anunțat în septembrie, spre surprinderea unor observatori, că nu va veni.

În schimb, Suveranul Pontif va efectua o vizită istorică în insula franceză Corsica, în weekendul următor. În ultimii ani, biserica catolică franceză a fost zguduită de o serie de acuzații de abuz sexual împotriva unor clerici. Cel mai recent caz este al călugărului cunoscut sub numele de Abbe Pierre, respectat pentru ajutorul acordat celor nevoiași.

După mai bine de cinci ani, ancheta privind cauzele incendiului de la Notre Dame este încă în curs de desfășurare, primele concluzii indicând o cauză accidentală, cum ar fi un scurtcircuit, scântei de sudură sau o țigară.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Georgienii sunt europeni. Viitorul Georgiei este în Europa”, a scris Maia Sandu într-o postare pe X, adăugând că „Moldova condamnă violența împotriva protestatarilor pașnici și este solidară cu președinta Salome Zurabișvili și cu poporul georgian în lupta lui pentru libertate”.

Declarația vine după ce poliția georgiană a folosit, în noaptea de joi spre vineri, gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva demonstranților care protestau față de noua guvernare a Visului Georgian, acuzând-o că blochează parcursul european al țării și o apropie tot mai mult de Rusia. La demonstrație a fost prezentă și președinta Zurabișvili, care este în conflict deschis cu partidul de guvernământ.

Visul Georgian spune că a câștigat alegerile din 26 octombrie cu 54% din voturi, dar opoziția nu recunoaște rezultatul și a boicotat ședința inaugurală a noului parlament, de luni. Președinta Zurabișvili, care ar fi trebuit să aprobe intrarea în funcțiune a noului legislativ, a lipsit și ea, declarând parlamentul dominat de Visul Georgian „neconstituțional”.

Zurabișvili se află la capăt de mandat, după o lungă perioadă în care a avut un rol aproape de disidentă, chiar dacă deținea șefia statului, fiind criticată aspru de Visul Georgian, care i-a interzis, de pildă, să mai vorbească în numele țării. La 14 decembrie, puterea de la Tbilisi va alege un nou președinte, printr-o procedură nouă, cu un „colegiu electoral” pe care îl domină, nu prin vot popular, astfel că este foarte probabil să fie aleasă o persoană loială.

Tensiunile au crescut treptat

Mesajul prin care Maia Sandu ia partea protestatarilor georgieni nu este primul care atestă ruptura ei cu guvernarea Visului Georgian, într-un proces care a urmat în mare direcția politicii UE față de partidul de la Tbilisi. În mod notabil, în decembrie anul trecut, Sandu a felicitat „poporul georgian”, dar nu și pe conducătorii lui, când Georgia a fost declarată țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.

După alegerile de la 26 octombrie din Georgia, câștigate de partidul Visul Georgian, al premierului Irakli Kobahidze, Maia Sandu se declara solidară cu „luptătorii pentru democrație”, pe fondul protestelor ample ale opoziției georgiene față de presupusa falsificare a scrutinului de către învingători.

Maia Sandu învinsese în alegerile moldovene cu doar o săptămână înainte, primind felicitări călduroase la primul eveniment internațional la care a participat după aceea: summitul Comunității Politice Europene, de la Budapesta, din 7 noiembrie. Sandu a fost felicitată, pe rețele, și de președinta Zurabișvili.

Dar premierul georgian Kobahidze, prezent la reuniunea din capitala ungară, a fost citat de presă cu declarații sarcastice la adresa președintei moldovene realese. Ca și liderii opoziției pro-ruse de la Chișinău, Kobahidze a spus că Maia Sandu a pierdut alegerile în interiorul Moldovei (aluzie la votul decisiv al diasporei) și ar face bine, de aceea, să nu comenteze alegeri din alte țări.

Remarcile au dus la convocarea la Ministerul de Externe de la Chișinău a însărcinatului cu afaceri al ambasadei georgiene.

Mai înainte, Kobahidze a luat de mai multe ori în derâdere progresele R. Moldova pe calea integrării în UE, spunând că țara lui este mai bine pregătită, fiind ținută în urmă pe nedrept de Bruxelles.

Uniunea Europeană a criticat atmosfera în care s-au ținut alegerile georgiene din 26 octombrie, ca și favorizarea puternică a învingătorilor în campanie, dar nu a cerut repetarea lor. Pe de altă parte, însă, UE a confirmat „înghețarea” procedurilor legate de pregătirea aderării Georgiei, o pedeapsă anunțată deja mai devreme, când la Tbilisi s-au adoptat două legi considerate de inspirație rusească: a agenților străini și a combaterii „propagandei” LGBT+.

În vreme ce președinta Sandu condamnă tot mai deschis politicile guvernului de la Tbilisi, opoziția moldoveană pro-rusă aplaudă, mai ales prin vocea liderului socialist Igor Dodon, ceea ce consideră a fi prioritizarea „interesului național” de către liderii Georgiei.

Ministrul a spus, la o conferință de presă ținută pe 29 noiembrie, în ziua când a fost majorat tariful la gaze, că valorile exacte vor fi stabilite de Guvern, pe 4 decembrie.

Banii vor fi disponibili la jumătatea lunii decembrie, iar cetățenii vor fi notificați despre virarea lor pe card sau la poștă. Buzu a dat asigurări, în mai multe rânduri, că Guvernul va ține cont de toate creșterile tarifare la resursele energetice, iar cetățenii nu le vor simți și vor plăti aceleași tarife ca și iarna trecută.

Astfel, potrivit lui Buzu, pentru luna decembrie, compensațiile vor fi majorate astfel încât cetățenii să nu simtă majorarea tarifului la gazele naturale, care, din 1 decembrie va fi de 16,74 lei pentru un metru cub.

• Te-ar putea interesa și: Tariful la gazele naturale crește până la 16,74 lei

Ministrul a mai precizat că Guvernul va compensa fiecărei gospodării 150 de metri cubi de gaz pe lună, iar în cazul energiei termice - 1,4 gigacalorii.

Și premierul Dorin Recean a dat asigurări că cetățenii nu vor plăti în această iarnă facturi mai mari față de iarna trecută și că autoritățile vor aloca mai mulți bani pentru compensații.

Cum vor fi achitate compensațiile

Plățile vor fi efectuate prin serviciul guvernamental MPay, banii urmând să ajungă la poștă sau pe cardul bancar. Beneficiarii care nu ridică banii până pe 30 iunie vor pierde dreptul la suma acumulată din compensații.

• Vezi și: Start înscrierilor în programul „Ajutor la contor”. Care sunt schimbările din acest an

Înscrierile pentru luna curentă s-au încheiat pe 28 noiembrie și vor continua în decembrie și ianuarie. Cetățenii se pot înregistra pe site-ul compensatii.gov.md, sau pot solicita ajutorul asistenților sociali, dacă nu au acces la internet sau nu se descurcă singuri.

Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022, iar de atunci aproape 900.000 de gospodării au beneficiat de compensații la energie, care au fost finanțate atât din bugetul de stat, cât și din fonduri oferite de partenerii externi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Despre aceasta a anunțat, astăzi, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun în cadrul unei conferințe de presă. Aplicația va fi testată în 40 de școli din țară și a fost realizată de către o companie de IT moldovenească.

Potrivit lui Perciun, astfel va crește atractivitatea învățării limbii engleze printre elevi și va fi asigurată o mai mare interactivitate a procesului de predare.

„Profesorii care vor să testeze aplicația în școlile lor, pot să aplice la acest proiect, până acum am avut mai mult de 200 de cadre didactice care și-au manifestat interesul de a utiliza acest instrument în procesul de predare”, a spus Dan Perciun.

• Te-ar putea interesa și: În liceele din R.Moldova va fi introdus profilul general de studii

Totodată, cadrele didactice vor fi instruite cum să utilizeze aplicația și să fie ajustată la programa școlară.

Instruirea profesorilor se va desfășura în următoarele patru săptămâni, iar elevii vor studia engleza după noile metode începând cu semestrul doi.

Proiectul este realizat de Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Langly Oxford English și Proiectul Tehnologiile Viitorului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ucraina a declarat că a lovit un depozit de petrol și un radar de apărare aeriană din Rusia la 29 noiembrie, pe fondul escaladării atacurilor atât din partea Moscovei, cât și a Kievului, înainte de întoarcerea la Casa Albă a președintelui ales al SUA, Donald Trump.

Statul Major al armatei ucrainene a declarat că un atac asupra depozitului de petrol Atlas din regiunea Rostov din Rusia a declanșat un incendiu la instalație, care a mai fost lovită de un atac similar în ultimul an.

„Atlas face parte din complexul militar-industrial rus, care asigură aprovizionarea armatei Federației Ruse cu produse petroliere”, a precizat acesta într-o postare pe rețelele sociale.

De asemenea, Kievul spune că o stație radar unde se afla un sistem rusesc de rachete antiaeriene Buk-M3 a fost distrusă într-un atac separat într-o zonă controlată de Rusia din regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei.

Iuri Sliusar, guvernatorul interimar al regiunii Rostov, a recunoscut că incendiul a avut loc la un "complex industrial" din zona în care se află rafinăria, afirmând că peste 100 de pompieri se luptă să stingă focul.

În ultimele luni, Rusia a bombardat orașele ucrainene din ce în ce mai intens cu drone, rachete și bombe glisante, provocând victime și distrugând infrastructura energetică pe măsură ce se instalează sezonul rece.

• Vezi și: Atac rusesc „masiv” asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Moldova nu este afectată, dar au trebuit închise puncte de frontieră

Ucraina a lansat mai multe contraatacuri de când administrația președintelui american Joe Biden, principalul susținător extern al Ucrainei, și aliații europeni ai Kievului au autorizat utilizarea de rachete cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor din interiorul Rusiei.

În timpul campaniei prezidențiale din 2024, Trump l-a criticat pe Biden pentru că a băgat miliarde de dolari în Ucraina pentru a o ajuta să lupte.

Trump a declarat, de asemenea, că ar putea pune capăt războiului în 24 de ore de la preluarea Casei Albe, o declarație care a fost interpretată ca însemnând că Ucraina ar trebui să cedeze teritoriul ocupat în prezent de Rusia.

Această posibilitate pare să fi determinat atât Moscova, cât și Kievul să încerce să își consolideze pozițiile în teritoriu înainte ca Trump să preia funcția în ianuarie.

• Te-ar putea interesa și: Trump va avea un „emisar pentru Rusia și Ucraina”, un fost general de 80 de ani. E de bine, sau de rău?

Atacurile intensificate ale Rusiei au vizat infrastructura energetică, ducând la întreruperi de urgență ale curentului electric în regiuni precum Kiev, Odesa, Dnipropetrovsk și Donețk.

De asemenea, Kievul ar fi fost nevoit să deconecteze de la rețea mai multe unități nucleare în timpul atacurilor. Ucraina obține mai mult de jumătate din energia sa electrică de la centralele nucleare.

Ofensiva Rusiei are loc în timp ce temperaturile din Ucraina au scăzut la aproximativ zero grade Celsius.

La începutul acestei luni, un înalt oficial ONU, Rosemary DiCarlo, a avertizat că atacurile Moscovei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei ar putea transforma această iarnă în „cea mai grea de la începutul războiului”, de acum aproape trei ani.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Katrin Ivanova, Vania Gaberova și Tihomir Ivancev, cu vârste între 30 și 40 de ani, sunt acuzați că au făcut parte dintr-o rețea de spionaj extrem de sofisticată, condusă de un agent rus pe nume Jan Marsalek, cetățean austriac, care a strâns informații despre persoane și obiective din Marea Britanie și din străinătate.

Procuroarea Alison Morgan a declarat, potrivit relatării Reuters, că trio-ul „a pus multe vieți în pericol”. Cei trei neagă acuzațiile. Morgan le-a spus juraților la începutul procesului de la tribunalul Old Bailey din Londra că alți doi bărbați, Orlin Roussev și Bizer Geambazov, au recunoscut că au făcut parte din celula de spionaj.

Ea a declarat că grupul a desfășurat activități de supraveghere, a folosit identități false și tehnologii avansate și a întocmit rapoarte detaliate în schimbul unor sume „importante” de bani.

• Vezi și: Cum sunt recrutați europenii pe Telegram ca să comită crime, sabotaje și incendieri împotriva aliaților Ucrainei

Procuroarea Morgan a spus juriului că rețeaua de spionaj a fost implicată în șase operațiuni-cheie, inclusiv supravegherea, la sfârșitul anului 2022, a cazărmii Patch din Germania, o bază americană de lângă Stuttgart unde trupele ucrainene erau instruite să utilizeze rachete sol-aer.

Alte presupuse operațiuni au implicat supravegherea lui Hristo Grozev, proeminent ziarist bulgar, interlocutor frecvent al Europei Libere, care a lucrat pentru site-ul de investigații Bellingcat, coordonând ancheta jurnalistică privind otrăvirea agentului dublu rus Serghei Skripal, în 2018, la Salisbury, în Anglia.

În 2021, Roussev și Marsalek au făcut schimb de mesaje despre Grozev, discutând despre punerea acestuia sub supraveghere sau furtul computerului său și ducerea lui la o ambasadă rusă, a declarat Morgan. „Au discutat chiar despre răpirea lui, ducerea lui în Rusia sau uciderea lui", a adăugat ea.

Morgan a mai declarat că bulgarii i-au „filat”, de asemenea, pe Roman Dobrohotov, un rus care trăiește în Marea Britanie, fiind redactor-șef al publicației The Insider, Berghei Rîskaliev, un fost politician kazah căruia i s-a acordat azil în Marea Britanie, și disidentul rus Kiril Kaciur.

Relațiile Marii Britanii cu Rusia, aflate deja la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii din cauza invadării Ucrainei de către Moscova în 2022, au fost tensionate și mai mult de informațiile recente conform cărora Kievul a folosit rachete britanice cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei. Marți, Rusia a expulzat un diplomat britanic pe care l-a acuzat de spionaj, în timp ce, în octombrie, șeful spionajului britanic a acuzat serviciile de informații ruse că încearcă să provoace „haos".

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Secțiile de votare s-au deschis la ora 07.00 și se vor închide la ora 22.00, alegătorii desemnând noii membri ai camerei inferioare a parlamentului, Dail, care are 174 de locuri. Potrivit sondajelor de opinie finale, cele trei partide principale - Fine Gael și Fianna Fail, de centru-dreapta, și Sinn Fein, naționalist de stânga - au fiecare în jur de 20%. Numărarea voturilor nu va începe decât sâmbătă dimineața, rezultatele parțiale fiind așteptate pe parcursul zilei.

Associated Press scrie că scrutinul va arăta dacă Irlanda va rezista tendinței globale de înlăturare a guvernanților în exercițiu de către alegătorii nemulțumiți după ani de pandemie, instabilitate internațională și presiuni asupra costului vieții.

Premierul Simon Harris a fost unul dintre primii care au votat, în circumscripția sa din Delgany, la sud de Dublin. Liderul Fine Gael, care a devenit cel mai tânăr taoiseach (prim-ministru) al Irlandei când a preluat funcția în aprilie, avea un avans solid în sondaje la începutul campaniei, amintește Reuters.

Dar partidul și-a pierdut avantajul după ce Harris a fost văzut într-un clip viral părând nepoliticos și disprețuitor față de o îngrijitoare de persoane cu dizabilități, într-un magazin, în campanie.

La ultimele alegeri generale din 2020, Sinn Fein - fosta aripă politică a Armatei Irlandeze Republicane (IRA) - a câștigat votul popular, dar nu a putut găsi parteneri dispuși să intre în coaliție.

Asta a dus la săptămâni de negocieri, în urma cărora Fine Gael, aflat la putere din 2011, a ajuns la un acord cu Fianna Fail, condus de veteranul Micheal Martin, în vârstă de 64 de ani. Rolul de prim-ministru a fost preluat prin rotație de cei doi lideri de partid.

Partidul Verde, mai mic ca număr de deputați, a completat coaliția de guvernare.

Locuințe prea puține și prea mulți imigranți

În campania de anul acesta, Harris a fost nevoit să apere bilanțul precar al guvernului în ceea ce privește soluționarea crizei locuințelor și să respingă acuzațiile de cheltuieli publice excesive.

Irlanda se confruntă cu un deficit acut de spațiu locativ, moștenire a faptului că nu a reușit să construiască suficiente locuințe noi în timpul anilor de boom când i se spunea „Tigrul Celtic", urmați de declinul economic care a urmat crizei financiare mondiale din 2008.

„Nu s-a construit nimic în timpul crizei, iar când criza a trecut, s-au construit mai întâi birouri și hoteluri", a declarat John-Mark McCafferty, director executiv al organizației caritabile Threshold, care se ocupă de locuințe și de persoanele fără adăpost, citat de AP.

În strânsă legătură cu problema locuințelor este imigrația, o provocare destul de inedită pentru o țară definită de mult timp prin tendința inversă, de emigrare.

Printre cei sosiți recent se numără peste 100.000 de ucraineni strămutați de război și mii de oameni care fug de sărăcie și de conflictele din Orientul Mijlociu și Africa.

• Te-ar putea interesa și: România: Curtea Constituțională cere renumărarea voturilor, iar CSAT critică TikTok pentru favorizarea lui Georgescu

Spre deosebire de multe țări europene, Irlanda nu are un partid important de extremă dreapta, însă voci de extremă dreapta pe rețelele de socializare încearcă să stimuleze ostilitatea față de migranți, iar candidați independenți anti-imigranți speră să fie aleși în mai multe districte.

Economia Irlandei depinde de investițiile străine directe și de impozitele mari pe profit aplicate giganților americani din domeniul tehnologic și farmaceutic, iar amenințările viitorului președinte al SUA, Donald Trump, de a impune tarife la importuri și de a repatria impozitele pe profit ale firmelor americane din țări precum Irlanda au provocat îngrijorare cu privire la stabilitatea economică.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În conferința de lansare a serviciului, directorul ASP, Mircea Eșanu, a declarat că acesta este primul serviciu electronic în R. Moldova care implică o tranzacție, iar serviciul complet de vânzare online a automobilelor nu există în majoritatea statelor europene.

Suma tranzacției nu trebuie să depășească 50 de salarii medii pe economie, ceea ce pentru anul 2024 constituie 685.000 de lei.

Directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, a menționat că serviciile și accesul la informații se face prin semnătura digitală. „Pentru a accesa serviciile, încurajăm toată lumea să obțină semnătura electronică. În prezent avem deja 200 de mii de semnături active”. În proces sunt integrate platforme conexe precum platforma de împuternicire prin procură MPower, MDelivery și MPay.

În ultimii trei ani, au avut loc în medie 90 de mii de tranzacții de vânzare a automobilelor. Circa 9% dintre acestea sunt mașini noi, 91% mașini deja înmatriculate.

Serviciul electronic de transmitere a dreptului de proprietate asupra vehiculului va elibera un certificat provizoriu de înmatriculare. Pentru depunerea cererii este necesară semnătura electronică.

• Vezi și: Explainer | Ce noutăți aduce cartea de identitate pentru cetățenii R. Moldova

Solicitantul trebuie să fie cetățean al R. Moldova, să aibă peste 18 ani, buletin de identitate, iar vehiculul să fie înregistrat în Registrul de Stat al vehiculelor. Cumpărătorul trebuie să fie persoană fizică, în vreme ce vânzător poate fi și o persoană juridică. Serviciul nu va fi disponibil pentru tranzacțiile care implică și schimbarea numărului de înmatriculare sau dacă vehiculul este supus unor restricții, interdicții legale sau este obiectul unui contract de leasing sau chirie.

În urma completării și validării cererii de către ASP, sistemul va genera automat contractul de vânzare-cumpărare și certificatul de înmatriculare provizoriu. Acestea vor fi disponibile în aplicația EVO. Certificatul de înmatriculare în format fizic va fi eliberat de la ASP, cu posibilitatea livrării la adresa solicitată, prin aplicația MDelivery.

Dreptul de proprietate asupra vehiculului va trece la noul proprietar la data transcrierii transmiterii acestui drept în Registrul de stat al vehiculelor de către ASP. Din cele peste 200 de servicii prestate de Agenție, 43 au fost deja digitalizate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Documentul publicat joi, 28 noiembrie, analizează modul în care sunt realizate cele 18 recomandări emise în 2016, dintre care Moldova a implementat satisfăcător 13, iar alte patru au fost implementate parțial.

O recomandare, care se referă la aplicarea unor reguli mai clare privind interacțiunea deputaților cu lobbiștii nu a fost implementată, constată autorii raportului.

În ceea ce privește Parlamentul, progresele includ publicarea în timp util a proiectelor de lege și adoptarea unui proiect de lege privind comportamentul și etica parlamentarilor. De asemenea, a fost stabilită o practică de acceptare a cererilor pentru ridicarea imunității parlamentarilor suspectați de fapte de corupție.

• Vezi și: R. Moldova a înregistrat progrese limitate în prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, magistraților și procurorilor

Totuși, GRECO își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea frecventă a procedurii de urgență pentru adoptarea legislației și subliniază necesitatea consolidării capacității Autorității Naționale de Integritate pentru a asigura un control eficient asupra declarațiilor de avere și conflictelor de interese.

GRECO subliniază că toate recomandările referitoare la judecători au fost implementate, iar procesul de evaluare a candidaților la funcția de judecător a dat rezultate pozitive. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a devenit operațional și continuă să adopte decizii motivate privind carierele judecătorilor, arată raportul.

Pentru procurori, s-au înregistrat progrese semnificative, inclusiv înființarea unei Inspecții specializate autonome a Procurorilor, iar deciziile disciplinare au devenit mai clare și publicate. Totuși, GRECO consideră că nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește componența Consiliului Superior al Procurorilor, fiind încă membri de drept ministrul justiției și președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În mesajul publicat pe rețele, Maia Sandu, care deține și cetățenia României, a spus că își va exercita dreptul la vot și a îndemnat la un vot pentru o „Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”.

„Soarta Republicii Moldova este strâns legată de soarta României. Orice biruință a României e și biruința noastră, orice greutate o trăim împreună. O Românie puternică este un motiv de mândrie și pentru noi, și o garanție că vom reuși alături de voi”, a spus Maia Sandu.

Sandu a afirmat că deși „democrațiile noastre nu sunt perfecte”, nu-și dorește ca „Kremlinul să dicteze relațiile Bucureștiului cu Chișinăul” și că ambele țări au șansa de a se regăsi în „marea familie europeană”.

Este al doilea mesaj al președintei Maia Sandu cu privire la alegerile românești, la care a făcut referire și în discursul ținut la recepția organizată la Chișinău cu ocazia Zilei Naționale a României.

În primul tur al prezidențialelor românești, au participat un număr record de peste 80.000 de moldoveni cu cetățenie română. Majoritatea voturilor din R. Moldova au mers către lidera Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, urmată de președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, care și-a dat demisia după rezultatul slab obținut la alegeri.

La alegerile parlamentare din 1 decembrie, moldovenii cu cetățenie română din R. Moldova vor putea vota pe parcursul zilelor de sâmbătă și duminică, de la ora 07:00 și până la 21:00. Pe lângă actul de identitate emis de statul român, aceștia vor trebui să dețină și un act de identitate emis de autoritățile moldovene, cum ar fi pașaportul sau buletinul.

• Te-ar putea interesa și: Alegeri parlamentare în România. Cine candidează și cum pot vota moldovenii

Primul tur al alegerilor prezidențiale din România a fost câștigat, în mod surprinzător, de candidatul independent Călin Georgescu, care a obținut peste 2,1 milioane de voturi, fiind urmat de lidera USR, Elena Lasconi, cu 1,7 milioane de voturi. Pe locul trei s-a clasat liderul Partidului Social Democrat (PSD) de la guvernare, Marcel Ciolacu, la o diferență de doar 2.740 de voturi de candidata USR.

La 28 noiembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât, într-o decizie fără precedent, să ceară Biroului Electoral Central renumărarea voturilor.

• Vezi și: România: Curtea Constituțională cere renumărarea tuturor celor peste 9 milioane de voturi de la „prezidențiale”

Judecătorii CCR au amânat pe vineri, 29 noiembrie, examinarea unei alte plângeri care acuză USR de continuarea agitației electorale după limita de timp admisă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un candidat conservator, Cristian Terheș, a apelat joi la Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a anula votul, invocând presupuse nereguli mai ales din partea candidatei Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, clasată pe locul al doilea, după ultranaționalistul independent Călin Georgescu.

Joi, CCR a ordonat renumărarea celor 9,46 milioane de voturi exprimate în primul tur, înainte de a se întruni din nou vineri, la ora 14:00, pentru a examina cererea.

Oficialii electorali au declarat însă că nu este posibil să numere voturile suficient de repede pentru a finaliza renumărarea înainte de audiere.

Joi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a declarat că sunt dovezi ale amestecului în campanie din partea unor actori ostili.

• Te-ar putea interesa și: România: Curtea Constituțională cere renumărarea voturilor, iar CSAT critică TikTok pentru favorizarea lui Georgescu

Reuters anticipează însă că un proces care poate duce la anularea votului din primul tur riscă să declanșeze o criză, prin subminarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.

Candidatul situat pe locul al treilea, premierul social-democrat, Marcel Ciolacu, a fost acuzat deja de oameni din anturajul lui Lasconi că ar fi în spatele acestei inițiative, ca să intre, totuși, în turul decisiv. Ciolacu a negat acuzația, spunând că el se retrage din cursă chiar dacă va „urca” pe locul al doilea după renumărare.

Politicianul independent de extremă dreapta Călin Georgescu (62 de ani) cotat cu șanse minime înainte de vot, a obținut o victorie șocantă la 24 noiembrie, făcându-i pe mulți să se întrebe cum a fost posibil.

Dovezi de interferență străină

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a declarat că are dovezi de interferență, cum că România a fost o țintă pentru actori ostili precum Rusia și că TikTok a oferit unuia dintre candidați o expunere mai mare și nu l-a obligat să eticheteze conținutul ca fiind politic.

TikTok a respins, însă, acuzațiile, iar Rusia a negat în trecut interferența în alegerile din străinătate.

În România, o țară care a fost mereu pro-occidentală și un aliat ferm al Ucrainei, se vor organiza alegeri parlamentare duminică, urmate o săptămână mai târziu de turul doi între Georgescu și concurentul centrist Elena Lasconi.

Toni Grebla a declarat joi pentru Reuters că alegerile parlamentare din 1 decembrie vor avea loc conform planului, în ciuda incertitudinii generate de renumărarea voturilor din primul tur al votului prezidențial.

În străinătate, inclusiv în R. Moldova, alegerile vor avea loc două zile, sâmbătă și duminică. Spre deosebire de „prezidențiale”, la votul din 1 decembrie moldovenii vor trebui să prezinte pe lângă actul de identitate românesc și unul moldovenesc.

Un sondaj de opinie publicat vineri, probabil ultimul dinaintea scrutinului parlamentar, sugera o victorie a partidului naționalist AUR, care promovează idei apropiate de ale lui Georgescu.

Pe locurile următoare s-ar clasa partide considerate pro-europene, inclusiv social-democrații și USR.

Joi seară, au avut loc noi proteste împotriva candidatului Georgescu, de la prezidențiale. În orașele mari, unde s-a votat majoritar pentru Lasconi, demonstranții au avertizat împotriva recrudescenței fascismului și legionarismului, a intrării în sfera de influență a Rusiei și îndepărtării de Occident.

• Vezi și: Partide și celebrități din România se mobilizează după victoria șocantă a lui Georgescu

La Chișinău, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a făcut un nou apel, al doilea în tot atâtea zile, la un vot înțelept din partea moldovenilor, atât la următorul tur al prezidențialelor din România, cât și la parlamentare. „Vă îndemn să votăm pentru o Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”, a insistat Sandu, care a votat ea însăși la primul tur al scrutinului prezidențial românesc, și va vota și la cel parlamentar.

Tot la Chișinău, fostul președinte al R. Moldova, Vladimir Voronin, cunoscut pentru politica lui pro-rusă, a aplaudat victoria lui Georgescu, un admirator declarat al președintelui rus Vladimir Putin. Voronin a spus că românii au ales suveranitatea. O poziție similară exprimase la doar câteva ore după primul tur din România și alt fost președinte moldovean pro-rus, liderul PSRM Igor Dodon.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În timp ce directorii agenției decideau majorarea tarifului, socialiștii protestau în fața instituției. Aceștia au acuzat guvernarea de incompetență, iar ANRE - că este o instituție subordonată politic, menționând că au cerut de mai multe ori lichidarea acesteia.

Prezent la protest, liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat că socialiștii au inițiat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Dorin Recean, din cauza situației din sectorul energetic. În replică, speakerul Igor Grosu a spus că Parlamentul și Guvernul vor asigura „să trecem cu bine și peste această iarnă”.

Deși autoritățile au anunțat că vor oferi compensații, parlamentarii PSRM au afirmat că nu ar fi fost prevăzuți bani în acest sens, iar numărul beneficiarilor ar fi unul infim.

În conferința de presă susținută după ședință, directorul ANRE, Alexei Taran, a admis că ar urma și o majorare a tarifelor la energia termică. El a precizat că pe parcursul verii întreprinderile din sector au acumulat devieri tarifare pozitive, dar că se vor purta discuții cu reprezentanții acestora pentru a stabili cât de mult ar putea crește și aceste tarife.

Într-un comunicat de presă, ANRE a explicat „intervenția urgentă” prin faptul că prețul gazelor pe piețele internaționale a crescut cu peste 25% și, în această situație, Moldovagaz va acumula devieri tarifare majore și va avea dificultăți în a asigura aprovizionarea cu gaze pe timp de iarnă.

• Vezi și: Parlicov și alți reprezentanți ai sectorului energetic vor fi audiați în Parlament

Subiectul majorării tarifelor la gazele naturale va fi discutat și în Parlament, unde pe 3 decembrie vor fi organizate audieri publice pe platforma Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Pe 5 decembrie, în plenul Parlamentului a fost chemat la raport ministrul Energiei, Victor Parlicov.

La ședința de Guvern din 27 noiembrie, premierul Dorin Recean a numit majorarea tarifelor la gazele naturale drept sursa unei „eventuale crize” în această iarnă și a dat asigurări că Guvernul va căuta soluții pentru a gestiona situația.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Până în prezent, nu am găsit nici o dovadă a unei operațiuni de influență ascunsă pe platforma noastră în ultimele câteva săptămâni pentru alegerile prezidențiale în desfășurare în România, nici dovezi ale influenței străine”, spune Jakub Olek directorul pentru relația cu guvernele din Europa Centrală și de Est al TikTok într-un document remis autorităților române și presei.

„Aceste informații inexacte despre alegerile din România sunt înșelătoare întrucât majoritatea candidaților și-au stabilit o prezență pe TikTok, iar cei care au câștigat și-au făcut campanie și pe alte platforme digitale, dincolo de a noastră”, spune purtătorul de cuvânt al TikTok.

„În timp ce unii au susținut prezența a 5.000 de conturi false legate de interferența în alegeri, investigațiile noastre nu au găsit nicio dovadă care să susțină acest lucru”, spune directorul TikTok.

Mai mult, spune oficialul TikTok, de fapt, a eliminat conturi care ar fi uzurpat identitatea lui Călin Georgescu.

„Regulile comunității noastre interzic strict reclamele politice, iar aceste reguli sunt aplicate riguros. De exemplu, am eliminat peste 150 de conturi de uzurpare a identității asociate cu dl Călin Georgescu, precum și peste 650 de conturi suplimentare de uzurpare a identității legate de alți candidați, cele mai multe fiind înlăturate încă din timpul campaniei.”

• Te-ar putea interesa și: România: Curtea Constituțională cere renumărarea voturilor, iar CSAT critică TikTok pentru favorizarea lui Georgescu
  

În urma alegerilor recente din România, spune el, au fost făcute „o serie de rapoarte înșelătoare și false” care „au ridicat întrebări cu privire la rolul TikTok în timpul alegerilor recente [prezidențiale], care denaturează măsurile cuprinzătoare pe care le-am implementat pentru a sprijini procesul electoral din Romania”.

El a dat asigurări că TikTok a întreprins „pași exhaustivi” pentru a asigura integritatea platformei înainte, în timpul și după alegeri și susține că strategia electorală a platformei este structurată în jurul a trei piloni meniți să elimine dezinformarea, să dea oamenilor acces la surse de încredere și să contracareze amenințările sprijinind integritatea alegerilor la nivel mondial.

Ca dovadă a acestui efort, spune Olek, TikTok a eliminat din septembrie până în noiembrie peste 66.000 de conturi false, 7 milioane de aprecieri false și 10 milioane de conturi ale unor falși urmăritori.

De asemenea, au fost blocate 216.000 de spamuri.

El spune că în raportul lunar privind operațiunile de influență sub acoperire făcut pentru luna septembrie a fost perturbată o rețea care viza un public românesc, dar că aceasta „nu a jucat niciun rol în ridicarea campaniei lui Georgescu”.

„În timp ce unii au susținut prezența a 5.000 de conturi false legate de interferența în alegeri, investigațiile noastre nu au găsit nicio dovadă care să susțină acest lucru”, spune directorul TikTok.

• Citește și: Alegeri parlamentare în România. Cine candidează și cum pot vota moldovenii
  

El susține că, în colaborare cu Biroul Electoral Central, a lansat un centru electoral în aplicație, care oferă informații de încredere despre alegeri utilizatorilor și a colaborat cu Funky Citizens pentru o campanie de alfabetizare digitală menită să ajute românii să se protejeze de dezinformarea online.

„Prioritizarea noastră în ceea ce privește siguranța este demonstrată în continuare de investiția noastră în aceasta - 2 miliarde de dolari numai în acest an”, spune oficialul TikTok.

Peste 6.000 de persoane lucrează la moderarea conținutului în țările Uniunii Europene, inclusiv în România, ceea ce arată „angajamentul nostru de a menține condiții de concurență echitabile și de a proteja integritatea platformei.”

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentul și-a ridicat nivelul de securitate la cel mai înalt nivel de amenințare - cod roșu - în timp ce mii de persoane s-au adunat pentru a-și exprima furia față de anunțul făcut joi de prim-ministrul Irakli Kobahidze, potrivit căruia guvernul său suspendă negocierile de aderare la UE până în 2028 și nu va accepta subvenții bugetare de la Bruxelles.

Georgia trece prin tulburări politice de la alegerile parlamentare din octombrie, în urma cărora partidul Visul Georgian a obținut 54% din voturi. Opoziția georgiană și guvernele occidentale au susținut că votul a fost marcat de fraude și, de asemenea, au acuzat influența Rusiei.

Proteste mai mici pro-UE au izbucnit, de asemenea, în orașe precum Batumi, Gori, Kutaisi și Zugdidi.

La începutul zilei de 29 noiembrie, poliția antirevoltă a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva demonstranților pașnici, represiunea continuând în cursul dimineții; poliția mascată a tras cu gloanțe de cauciuc, bătând cu brutalitate protestatari și jurnaliști.

Jurnalistul Davit Tsagareli de la Serviciul georgian al RFE/RL a fost lovit cu pumnul și aruncat la pământ de un polițist în timp ce relata în direct de la fața locului.

Anterior, jurnaliștii RFE/RL au filmat cum un polițist lovea în mod repetat în cap un jurnalist de la TV Formula. După ce jurnalistul a căzut la pământ, ofițerul a fugit. Jurnalistul a fost spitalizat cu răni la față și la cap.

Președinta georgiană Salome Zurabișvili, un critic acerb al partidului de guvernământ Visul Georgian, s-a alăturat protestului de la Tbilisi din 28 noiembrie, în semn de solidaritate cu manifestanții.

„Sunt alături de acești oameni. Rezistența a început și nu se va încheia până când nu vom avea noi alegeri”, a declarat ea.

De asemenea, ea s-a confruntat cu un cordon de polițiști antirevoltă, cărora le-a spus că este „datoria lor să protejeze” suveranitatea Georgiei și i-a întrebat dacă „servesc Rusia sau Georgia”.

Demonstranții din Zugdidi, oraș din vestul țării, au declarat pentru RFE/RL că partidul de guvernământ Visul Georgian se îndepărtează de UE și împinge Georgia spre Rusia.

„Autoritățile georgiene au întrerupt toate relațiile cu Uniunea Europeană și, de asemenea, refuză să primească finanțare. Acest lucru va duce cu siguranță la un colaps economic”, a declarat profesoara Manana Mikawa, pentru RFE/RL.

• Te-ar putea interesa și: Analiză: Cum se destramă visul european al Georgiei

Joi, în cursul zilei, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită noi alegeri legislative în Georgia și sancțiuni împotriva membrilor de rang înalt ai partidului Visul Georgian.

În rezoluția sa, Parlamentul European a afirmat că rezultatul alegerilor „nu a servit drept o reprezentare fiabilă a voinței poporului georgian”.

De asemenea, PE a solicitat ca Uniunea Europeană, care a înghețat luna trecută cererea de aderare a Georgiei, să impună sancțiuni oficialilor-cheie din partidul de guvernământ, după ce premierul Kobahidze a suspendat negocierile de aderare și a respins toate subvențiile bugetare de la UE până în 2028.

Georgia a primit statutul de țară candidată la UE în decembrie 2023, însă relațiile cu Bruxellesul s-au deteriorat în ultimele luni, începând cu adoptarea controversatei legi privind „agenții străini”, despre care criticii spun că amenință să discrediteze public mii de instituții media și grupuri ale societății civile ca fiind „în serviciul” unor puteri externe.

În iulie, Statele Unite au anunțat că vor întrerupe asistența în valoare de peste 95 de milioane de dolari acordată guvernului georgian, avertizând că acesta regresează în ceea ce privește democrația.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

La începutul ședinței, reprezentanții socialiștilor, care l-au susținut în campanie pe ex-procurorul general, Alexandr Stoianoglo, au încercat să depună mai multe cereri privind renumărarea voturilor și invalidarea alegerilor.

Prezența acestora însă a fost respinsă de judecătorii constituționali, care au invocat că formațiunea nu a fost parte a procesului electoral și că la ședință au acces doar reprezentanții concurenților electorali.

Totodată, timp de o oră, în fața Curții Constituționale a avut loc un protest al socialiștilor, la care s-a cerut invalidarea alegerilor prezidențiale.

În cadrul ședinței, președinta CEC, Angelica Caraman, a transmis că printre încălcările mai grave constatate de autoritatea electorală se numără transportarea organizată a alegătorilor, implicarea cultelor religioase în campanie și carențe legislative, care au permis, spre exemplu, desfășurarea agitației electorale și înaintea începutului campaniei propriu-zise.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și va fi publicată în Monitorul Oficial. Noul mandat al președintei Maia Sandu își va începe cel de-al doilea mandat la finele lunii decembrie.

Alegerile prezidențiale din 20 octombrie și 3 noiembrie au fost câștigate de actuala președintă Maia Sandu, sprijinită de PAS, care a obținut 55,41% din voturi, față de 44,59% ale contracandidatului său, Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști.

Victoria Maiei Sandu a fost asigurată de votul masiv din diaspora, în vreme ce pentru Stoianoglo au optat majoritatea cetățenilor din interiorul R. Molodva.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În mesajul susținut la recepția organizată la Chișinău cu ocazia Zilei Naționale a României, Maia Sandu, a mulțumit moldovenilor că au ales să apere „viitorul României”, așa cum au făcut-o și pentru R. Moldova. Totodată, ea a cerut o mobilizare asemănătoare și pentru parlamentarele românești din 1 decembrie și turul doi al prezidențialelor, din 8 decembrie.

„Alegerile din România ne-au mai arătat un lucru, pe care noi, cei din Republica Moldova, l-am trăit pe propria piele: democrația și libertatea sunt sub asediu în întreaga lume. Lupta pentru libertate nu încetează niciodată”, a spus Maia Sandu, realeasă recent pentru al doilea mandat, în urma unor alegeri marcate de acuzații de interferența Rusiei.

Șefa statului a spus că „distanța de la democrație la autoritarism poate fi tare scurtă” și că evenimentele din duminica primului tur al prezidențialelor din România „ne-au pus degetul pe rană”.

Sandu a spus că viitorul Moldovei depinde și de calea pe care o alege România și și-a exprimat încrederea că cetățenii români „vor apăra România, cu toate lucrurile pe care le iubim la ea”.

„Ne dorim o Românie liberă și puternică, la fel de mult pe cât ne dorim o Moldovă liberă și puternică, căci așa-i între surori”, a declarat Maia Sandu.

Embed Răspândește

Pentru ce votează cetățenii români din R. Moldova la prezidențiale

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:54 0:00

În primul tur al prezidențialelor românești, au participat un număr record de peste 80.000 de moldoveni cu cetățenie română. Majoritatea voturilor din R. Moldova au mers către lidera Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, urmată de președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, care și-a dat demisia după rezultatul slab obținut la alegeri.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din România a fost câștigat, în mod surprinzător, de candidatul independent Călin Georgescu, care a obținut peste 2,1 milioane de voturi, fiind urmat de lidera USR, Elena Lasconi, cu 1,7 milioane de voturi. Pe locul trei s-a clasat liderul Partidului Social Democrat (PSD) de la guvernare, Marcel Ciolacu, la o diferență de doar 2.740 de voturi de candidata USR.

La 28 noiembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât, într-o decizie fără precedent, să ceară Biroului Electoral Central renumărarea voturilor.

• Vezi și: România: Curtea Constituțională cere renumărarea tuturor celor peste 9 milioane de voturi de la „prezidențiale”

Judecătorii CCR au amânat pe vineri, 29 noiembrie, examinarea unei alte plângeri care acuză USR de continuarea agitației electorale după limita de timp admisă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legea obligă giganții din domeniul tehnologiei, de la Meta, proprietarul Instagram și Facebook, până la TikTok, să împiedice accesul minorilor, în caz contrar riscând amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari). În ianuarie va începe un proces de testare a metodelor de aplicare a legii, urmând ca interdicția să intre în vigoare peste un an.

Reuters scrie că proiectul de lege transformă Australia într-un caz test pentru un număr crescând de guverne care au legiferat sau au declarat că intenționează să legifereze restricții privind vârsta de utilizare a rețelelor de socializare, pe fondul preocupărilor legate de impactul acestora asupra sănătății mintale a tinerilor.

Țări precum Franța și unele state americane au adoptat legi pentru a restricționa accesul minorilor fără permisiunea părinților, însă interdicția australiană este o premieră absolută. În Florida, o interdicție totală pentru copiii sub 14 ani este în prezent contestată în instanță în temeiul libertății de exprimare.

• Te-ar putea interesa și: Fără telefoane și rețele sociale pentru copii și adolescenți, recomandă o comisie prezidențială franceză

Adoptarea legii marchează o victorie politică pentru prim-ministrul de centru-stânga, Anthony Albanese, care se va prezenta la alegeri în 2025, cu o popularitate în declin. Împotriva interdicției au militat apărătorii vieții private și unele grupuri pentru drepturile copilului, dar 77% din populație a dorit-o, potrivit ultimelor sondaje.

Decizia a fost precedată de o anchetă parlamentară la care au fost audiate mărturiile părinților unor copii care s-au automutilat din cauza hărțuirii pe rețelele de socializare. Mass-media australiană de mare audiență a susținut interdicția, sub conducerea News Corp a lui Rupert Murdoch, cel mai mare editor de ziare din țară, printr-o campanie intitulată „Lăsați-i să fie copii”.

Pe de altă parte, interdicția ar putea tensiona relația Australiei cu aliatul-cheie, Statele Unite. Proprietarul X, Elon Musk, o figură centrală în administrația președintelui ales, Donald Trump, a declarat într-o postare că interdicția pare să fie „modalitate ascunsă de a controla accesul la internet al tuturor australienilor”.

• Vezi și: Șefii principalelor rețele sociale, audiați de senatorii americani pe tema protecției minorilor

Premiera se bazează și pe un antagonism mai vechi între Australia și giganții tehnologici cu sediul în principal în SUA. Australia a fost prima țară care a obligat platformele să plătească presei pentru partajarea conținutului ei, iar acum intenționează să le amenințe cu amenzi pentru că nu reușesc să elimine escrocheriile cibernetice.

Unele grupuri de susținere a tinerilor și profesori universitari au avertizat că interdicția i-ar putea îndepărta pe cei mai vulnerabili tineri, inclusiv LGBT+ și adolescenții migranți, de rețelele de sprijin. Alții au avertizat că legea ar putea încălca libertatea tinerilor de a participa la viața societății.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Judecătorii CC din România au anunțat decizia renumărării celor peste 9 milioane de voturi după ce au examinat cererile de anulare depuse de candidații Sebastian Constantin Popescu și de Cristian Terheș, ambii aflați către coada clasamentului, cu cel mult 1% din voturi.

Popescu se plângea că ultranaționalistul Călin Georgescu, câștigătorul primului tur, ar fi fraudat alegerile, dar cererea lui a fost respinsă joi de CCR ca venind prea târziu.

CCR a acceptat în schimb plângerea candidatului Partidului Național Conservator Român (PNCR), Cristian Terheș, care a depus cerere din cauză că unele formațiuni, mai ales Uniunea Salvați România, ar fi continuat ilegal propaganda electorală după limita de timp admisă.

Validarea alegerilor a fost amânată astfel până vineri.

Dar Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care ar trebui să renumere toate buletinele de vot, într-o operațiune fără precedent în România, a spus într-o primă reacție citată de Hotnews.ro că nu are cum să facă asta până vineri.

„Reverificarea a peste 9 milioane de voturi, depozitate în cele 41 de județe, nu poate fi făcută nici în ore, nici într-o zi, nici în două. Nu pot să apreciez cât ar dura, e vorba de peste 9 milioane de voturi depozitate în arhivele tribunalelor. Ar trebui dovezi temeinice că această numărătoare nu a fost făcuta cum trebuie. Ori până la validarea proceselor verbale nu a existat nicio contestație cu privire la faptul că numărătoarea voturilor a fost făcuta greșit”, a declarat șeful AEP Toni Greblă, la Digi 24.

Eventuala renumărare ar putea modifica, cel mai probabil, ordinea celor clasați pe locul al doilea și al treilea, adică Elena Lasconi (USR) și Marcel Ciolacu (PSD), cum a speculat de altfel însuși autorul plângerii, Cristian Terheș.

Terheș, care provine din partidul ultranaționalist AUR, a mai afirmat la o conferință de presă, miercuri, că în unele secții de votare voturile primite de candidatul Forței Dreptei, Ludovic Orban, ar fi fost trecute pe procesele verbale în contul candidatei USR, Elena Lasconi.

Peste 9,2 milioane de voturi au fost înregistrate în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe primul loc s-a clasat Călin Georgescu, cu peste 2,1 milioane de voturi, fiind urmat de Elena Lasconi cu 1,7 milioane de voturi. Pe locul trei s-a clasat Marcel Ciolacu la o diferență de 2.740 de voturi de candidata USR.

Ce spune legea

Potrivit legii, Curtea Constituțională poate anula alegerile în cazul în care decide că votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa în al doilea tur de scrutin.

Curtea Constituțională trebuia să valideze, cel târziu până vineri, în lipsa unor contestații, rezultatul primului tur al alegerilor pentru președintele României.

De asemenea, urma să anunțe numele primilor doi candidați clasați care se vor confrunta în turul al doilea și care, conform rezultatelor anunțate de Biroul Electoral Central, sunt Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR), și să asigure publicarea rezultatului în mass-media și în Monitorul Oficial.

Cel de-al doilea tur de scrutin ar urma să aibă loc în 8 decembrie în țară și între 6-8 decembrie în străinătate. Campania electorală pentru cel de-al doilea tur începe în ziua în care s-a adus la cunoștința publică ziua votării și se încheie în preziua votării.

CSAT: Un candidat a fost favorizat de TikTok

Tot joi, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, reunit la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, a constatat că TikTok a favorizat un candidat, pe Călin Georgescu, pe care nu l-a obligat să-și identifice conținutul electoral publicat pe platformă. CSAT a mai ajuns la concluzia că au existat „atacuri cibernetice” înaintea alegerilor.

Nu era limpede imediat ce urmări practice ar putea avea această constatare.

După ședința CSAT, președinția de la București a declarat că „în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială”.

Georgescu a negat în declarațiile sale de după triumful său neașteptat vreo neregulă în finanțare sau în alte aspecte ale campaniei sale.

Victoria sa cu aproape 23% în primul tur a șocat România, ea nefiind prevăzută de sondaje și venind după o ridicare fulgerătoare a preferințelor sale electorale în doar câteva zile, inclusiv printr-o campanie pe platforma chinezească TikTok.

Georgescu, care a promovat inclusiv mesaje pro-ruse și de slăvire a personalităților fascismului românesc interbelic, ar urma să se confrunte în turul al doilea, la 8 decembrie, cu lidera Uniunii Salvați România, politiciana pro-occidentală Elena Lasconi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit noilor modificări, avertismentul va fi aplicat de către agentul constatator, fără procesul verbal să fie trimis în instanța de judecată. Totuși, pentru ca șoferul să se aleagă doar cu avertisment, este necesar ca acesta să nu fi fost sancționat pe parcursul ultimului an pentru aceleași contravenții pentru care e avertizat și să aibă achitate toate amenzile aplicate pentru faptele comise anterior.

Prevederile aprobate de deputați stabilesc că printre încălcările minore, adică cele care nu au urmări semnificative asupra ordinii și securității publice se numără exploatarea vehiculelor cu defecte tehnice în sistemul de frânare sau în mecanismul de direcție, în dispozitivele de iluminare ori de semnalizare; conducerea unui vehicul cu numărul de înmatriculare indescifrabil sau cu placa de înmatriculare amplasată incorect.

La acestea se mai adaugă nerespectarea exigențelor de folosire a dispozitivelor de iluminat pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă și neconectarea în faruri a luminii de întâlnire sau a luminii de deplasare pe timp de zi.

Procesele verbale vor putea fi încheiate cu semnătura electronică

Totodată, Parlamentul a aprobat și modificări care vor permite documentarea, examinarea și soluționarea contravențiilor în formă electronică.

Astfel, faptele contravenționale care au fost examinate și soluționate pe suport de hârtie, vor putea fi convertite și în formă electronică.

Mai exact, acest fapt presupune semnarea de mână și scanarea imaginii într-un fișier sau încărcarea unei semnături de mână într-o aplicație care să permită apoi aplicarea ei pe documente în același format.

Potrivit legislației, angajați ai 44 de autorități și instituții publice dețin competențe de constatare și examinare a contravențiilor.

Noile modificări vor intra în vigoare după publicarea acestora în Monitorul Oficial.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

16 oameni au fost salvați, dar nu este clar câți erau în total la bordul ambarcațiunii. Paza de coastă a lansat o operațiune de căutare și salvare cu nave de patrulare, bărci de salvare și echipe terestre.

Un oficial guvernamental de la Atena a declarat că se așteaptă ca riscul cu care se confruntă migranții să crească în lunile de iarnă și a dat vina pe conflictele din Orientul Mijlociu pentru creșterea numărului de traversări ilegale în acest an.

Incidentul vine după ce opt migranți - șase copii și două femei - au murit luni într-un naufragiu în largul aceleiași insule.

Samos și alte insule grecești din estul Mării Egee sunt puncte de tranzit pentru migranții care merg din Turcia către Uniunea Europeană.

• Te-ar putea interesa și: Planul lui Meloni de a „exporta” migranți în Albania a dat de un obstacol: justiția

„Condițiile nu sunt cu siguranță favorabile”, a declarat joi ministrul migrației, Nikos Panagiotopoulos, pentru televiziunea privată Skai. „Nu se întrevede reducerea fluxului de migranți, ci mai degrabă creșterea lui - cu toată agitația geopolitică, în special în Orientul Mijlociu, cu războaiele în curs și alte probleme”.

Panagiotopoulos a declarat că se așteaptă ca riscul de tragedii în estul Mării Egee să crească cu venirea iernii, și a adăugat că Grecia își va reînnoi eforturile de a obține finanțare de la Uniunea Europeană pentru construirea de garduri la frontieră în timpul următoarei președinții poloneze a UE, care începe la 1 ianuarie.

Într-o altă evoluție, joi, poliția din Grecia a anunțat arestarea a nouă persoane acuzate că ar fi condus o rețea de trafic de migranți, furnizându-le documente false, folosite ilegal pentru a călători spre Europa de Vest.

Gruparea, activă din iulie, le oferea migranților cazare, îmbrăcăminte și documente de călătorie înainte de a-i conduce la Aeroportul Internațional din Atena, a declarat poliția. Tarifele pentru aceste servicii variau între 3.000 și 5.000 de euro de persoană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuters relatează că transferurile au fost convenite prin medierea Qatarului, care a mai facilitat asemenea acorduri de la începutul războiului prin invazia rusă pe scară largă din februarie 2022.

Comisara rusă pentru copii, Maria Lvova-Belova, care este dată în urmărire internațională pentru crime de război, legate tocmai de deportări ilegale de minori ucraineni, a declarat joi că șase băieți și o fată, cu vârste cuprinse între șase și 16 ani, au fost înapoiați rudelor din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Lvova-Belova: Peste 700 de mii de copii ucraineni au fost duși în Rusia de la începutul războiului

„Majoritatea copiilor trăiau în Rusia cu rude apropiate, mai ales cu bunicile lor. Un băiat, în vârstă de 16 ani, care rămăsese fără îngrijire părintească de la naștere, se afla în orfelinatul Aleșkinski. Fratele său a preluat custodia copilului”, a mai spus ea.

Lvova-Belova a declarat miercuri că medierea Qatarului a permis, de asemenea, repatrierea a doi băieți ruși, în vârstă de șapte și nouă ani, din Ucraina.

Ea a spus că băiatul mai mare a fost reunit cu mama sa, după ce a trăit cu tatăl și bunica sa în Ucraina din 2019. Cel mai mic se întorcea la tatăl său în urma decesului mamei sale, care îl dusese în Ucraina în 2020.

Lvova-Belova nu a spus însă cum au ajuns copiii ucraineni în Rusia.

Ucraina afirmă că de la începutul războiului aproximativ 20.000 de copii au fost duși în Rusia sau pe teritorii ucrainene ocupate de Rusia fără consimțământul familiei sau al tutorilor. Kievul califică aceste mutări drept crimă de război care corespunde definiției genocidului din Tratatul ONU.

• Vezi și: Rusia, chemată să dea explicații la ONU privind soarta copiilor ucraineni

Moscova susține că a protejat mereu copiii vulnerabili din zona de război.

În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Lvova-Belova și președintele Vladimir Putin în legătură cu răpirea copiilor ucraineni. Rusia a denunțat decizia ca „scandaloasă și inacceptabilă”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Marian, care deține și funcția de președinte a Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a precizat că subiectele audierilor vor viza în principal eventuala majorare a tarifelor la gazele naturale, cerută recent de Moldovagaz și aprovizionarea regiunii transnistrene cu gaze naturale.

Parlamentarul a precizat că audierile vor avea loc cu participarea reprezentanților întreprinderilor și instituțiilor din sector și se vor desfășura marți, la ora 10:00.

Ulterior, joia viitoare, 5 decembrie, în plenul Parlamentului urmează să fie audiat și ministrul Energiei, Victor Parlicov, recent întors de la Sankt Petersburg, unde a încercat, fără succes, să obțină o claritate în ce privește situația aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistriene după 31 decembrie, când expiră acordul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina.

Anterior, ministrul Energiei a dat asigurări că Chișinăul este pregătit de orice scenariu, dar va avea nevoie de sprijinul partenerilor externi, pentru că o eventuală sistare sau reducere a livrărilor de gaze în Transnistria va duce la o majorare a tarifelor la resursele energetice.

• Vezi și: Gazprom cere Chișinăului să achite pretinse datorii de 700 milioane de dolari pentru a livra gaze pe rute alternative în stânga Nistrului

Anunțul deputatului vine cu o zi înainte ca ANRE să examineze cererea Moldovagaz de majorare a tarifelor la gazele naturale cu circa 40% sau în jur de patru lei. Ședința la care va fi examinată solicitarea va avea loc vineri, 29 noiembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Hotnews.ro amintește că Georgescu, un candidat fără mari șanse în sondajele dinaintea alegerilor, a raportat „zero cheltuieli” electorale.

„Sunt sesizări care au ajuns la AEP cu dovezi că în anumite localități au apărut afișe cu candidați, inclusiv Călin Georgescu, care nu aveau inscripționat mandatarul financiar. Am solicitat organelor să facă verificări pentru a vedea cine a făcut acele afișe, cine le-a plătit”, a declarat președintele AEP, Toni Greblă, joi, la Digi24.

El a mai spus că Autoritatea Electorală Permanentă, o structură guvernamentală care are printre obiective asigurarea finanțării corecte și transparente a alegerilor, a sesizat și Agenția Națională de Administrație Fiscală (ANAF) în cazul influencerilor care au promovat campania electorală, pentru a stabili din ce surse au fost plătiți.

Declarația șefului AEP vine când la București se întrunește joi Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a discuta posibile interferențe, inclusiv străine, în alegerile românești.

Tot joi, Curtea Constituțională a examinat două cereri de anulare a primului tur, venite separat din partea a doi candidați dinspre coada clasamentului. Potrivit unor surse citate de presa din România, CC ar fi decis o renumărare a voturilor, amânând pentru vineri validarea rezultatelor.

• Te-ar putea interesa și: Revine România într-o paradigmă geopolitică veche: să aleagă între Est și Vest?

Experții de la București anticipau că este puțin probabil ca aceste contestații să ducă la anularea primul tur.

Georgescu a negat în declarațiile sale de după triumful său neașteptat vreo neregulă în finanțare sau în alte aspecte ale campaniei sale.

Victoria sa cu aproape 23% în primul tur a șocat România, ea nefiind prevăzută de sondaje și venind după o ridicare fulgerătoare a preferințelor sale electorale în doar câteva zile, inclusiv printr-o campanie pe platforma chinezească TikTok.

Georgescu, care a promovat inclusiv mesaje pro-ruse și de slăvire a personalităților fascismului românesc interbelic, ar urma să se confrunte în turul al doilea, la 8 decembrie, cu lidera Uniunii Salvați România, politiciana pro-occidentală Elena Lasconi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În plus, atacurile rusești au lăsat 1 milion de oameni fără curent electric în vestul Ucrainei, spun oficialii ucraineni.

Atacurile au întrerupt alimentarea cu energie electrică a 523.000 de consumatori din regiunea Lvov, aproximativ 215.000 în regiunea Volin și peste 280.000 în regiunea Rivne, au raportat guvernatorii lor pe aplicația de mesagerie Telegram.

Ministrul ucrainean al Energiei, German Galușcenko, a declarat că infrastructura energetică este „sub atac inamic masiv” după ce a fost emisă o alertă aeriană la nivel național pentru rachetele care se apropie.

Forțele aeriene au raportat o serie de rachete de croazieră rusești și drone de atac care se îndreaptă spre orașe din întreaga țară, inclusiv capitala Kiev, Harkov, în nord-est, și Odesa, la Marea Neagră.

„Încă o dată, sectorul energetic se află sub atacul masiv al inamicului. Atacuri asupra instalațiilor energetice au loc în toată Ucraina”, a spus Galușcenko.

Operatorul rețelei electrice naționale Ukrenergo „a introdus urgent întreruperi de curent de urgență”, a adăugat el, în condițiile în care temperaturile au scăzut la aproximativ zero grade Celsius.

Întreruperile urgente a furnizării de energie electrică afectează regiunile Kiev, Odesa, Dnipro și Donețk.

La Chișinău, societatea Moldelectrica a declarat că atacurile din Ucraina nu au dus la deconectări de la curent în R. Moldova, unde „sistemul funcționează stabil” și a promis să revină cu anunțuri „în caz de schimbări”.

În același timp, Poliția de Frontieră a comunicat că patrulele moldovene au raportat mai multe „bubuituri” pe teritoriul Ucrainei. Instituția a spus, citând autoritățile ucrainene, că au avut loc atacuri asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, iar sistemele de apărare antiaeriană au respins atacul.

Incidentul a provocat sistarea pentru mai mult de o oră a punctelor de trecere a frontierei moldo-ucrainene de la Otaci și Unguri.

„Tactici de teroare” rusești

Atacul la nivel național din Ucraina era în desfășurare începând cu ora 08:00 potrivit mesajelor forțelor aeriene ucrainene.

„De îndată ce situația de securitate va permite, consecințele (loviturilor) vor fi specificate”, a spus Galușcenko.

Șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andri Iermak, a declarat că valul de atacuri arată că Rusia „își continuă tacticile de teroare”.

„Au stocat rachete pentru atacuri asupra infrastructurii ucrainene, pentru război împotriva civililor în timpul... iarnă”, a spus Iermak într-o postare pe Telegram și a promis că Ucraina va răspunde.

Un înalt oficial al ONU, Rosemary DiCarlo, a avertizat luna aceasta că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei ar putea face ca această iarnă să fie „cea mai dură de la începutul războiului”.

Atacurile din timpul nopții de miercuri spre joi vin după două săptămâni de escaladare dramatică, ambele părți lansând noi arme pentru a câștiga un avantaj înainte ca Donald Trump să fie învestit ca președinte al SUA în ianuarie.

Într-o declarație făcută joi, pe fondul loviturilor masive din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a spus că cele „peste 100 de rachete” trimise de armata rusă în ultimele 24 de ore au fost „răspunsul” la lovituri ucrainene „în adâncime”. El a mai spus că țara sa va începe producția de serie a noii rachete Oreșnik, căreia i-a lăudat capacitățile, și că armata „caută” ținte noi, inclusiv „locurile unde se iau decizii” la Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te