Mineritul în R.Moldova: prejudicii de mediu inestimabile și potențial turistic subminat

Totuşi, fără acest sector ar fi dificil să se acopere necesitățile de aprovizionare a populației și întreprinderilor cu locuințe, clădiri și alte elemente de infrastructură. Numai că resursele disponibile nu sunt valorificate eficient, întrucât nu există o strategie de gestionare a resurselor minerale. În consecință, exploatarea resurselor se face netransparent, în detrimentul veniturilor la bugetul de stat, dar mai ales în detrimentul mediului înconjurător. Sunt principalele concluzii ale unui studiu realizat de Centrul analitic independent Expert-Grup.

Mineritul în R.Moldova: prejudicii de mediu inestimabile și potențial turistic subminat

Sectorul extractiv contribuie foarte modest la economia țării, cu puțin peste 0,2 la sută. În schimb, valoarea prejudiciilor cauzate mediului depășește cu mult veniturile la bugetul de stat din taxele pentru resursele minerale. Inspectoratul pentru protecția mediului estimează prejudicii de peste 80 de milioane de lei anual în urma exploatării resurselor minerale. Aceste daune estimative, care nu iau în calcul exploatările ilicite, rezultă, între altele, din analiza bazată pe suprafețele ce devin total sau parțial scoase din uzul agricol sau alte activități, irosirea solului fertil şi poluarea apelor subterane.

Punând în balanță câștigurile și pierderile, merită oare să exploatăm resursele minerale în R. Moldova? Răspunsul economiștilor şi ecologiștilor este că nu, atât timp cât nu există o gestionare rațională și durabilă a resurselor minerale, cumulate cu măsuri ce ar reduce impactul asupra mediului. Or datele statistice arată că peste 70 la sută din cariere sunt exploatate fără o evaluare a impactului de mediu şi a celui social.

Directoarea executivă a asociaţiei Eco Contact, Rodica Iordanov, spune că o bună parte din probleme sunt generate de o legislație învechită.

„Procesele de atribuire în folosinţă a acelor perimetre miniere şi încheierea contractelor nu este un proces transparent. Nu vorbesc doar de încheierea contractului, dar despre tot procesul, de la lansarea concursului, care de foarte multe ori s-a declarat unul fictiv, din cauza că cadrul normativ nu este perfect şi impune agenţii economici să intre în șiretlicuri. Majoritatea agenţilor economici se lansează în activitate neavând nici măcar un studiu de fezabilitate.”

Un șirag de piatră rară...

Controalele care trebuie efectuate la cariere şi mine rămân doar pe hârtie, mai spune experta. Iar dincolo de daunele cauzate mediului, exploatarea resurselor minerale are şi un impact negativ social, care este însă trecut cu vederea:

„Din păcate, populația locală nu este implicată în procesul decizional şi avem acele conflicte. Anual, mai că în fiecare lună apare câte o localitate care încearcă să-şi apere drepturile, fie că protestează, fie că blochează anumite porțiuni de șosele. Exemplele sunt foarte urâte când copiii nu mai au posibilitatea să se mai joace în stradă din cauza că se mişcă aceste camioane pline cu prundiș, nisip sau pietriș, casele oamenilor fac fisuri. Este praf, imposibilitate de respirație şi ca rezultat avem îmbolnăviri în rândul populaţiei.”

„Exotică și necunoscută”

Făcând uz de unele lacune din legislaţie, agenții economici recurg la șiretlicuri şi evită lucrările extrem de costisitoare de reabilitare a zonelor afectate, afirmă economista Tatiana Savva, directoare de program la Centrul Exper-Grup:

„Costul mediu de reabilitare per hectar este de circa 300 de mii de lei, pentru a evita aceste costuri foarte mulţi dintre antreprenori preferă să falimenteze sau să intre în insolvenţă artificială până la sfârşitul exploatării zăcămintelor. Ca să nu se întâmple acest lucru, ar fi trebuit să fie creat un fond de garanţii pentru buna execuție a lucrărilor. Din păcate, acest lucru nu are loc din motivul că nu există cadrul legal.”

Extragerea irațională, neconformă şi deseori ilicită a resurselor minerale îşi lasă amprenta inclusiv pe turismul local, dat fiind că lucrările sunt efectuate mai ales în preajma sau chiar în cadrul unor atracţii turistice, spune Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova:

„Extragerea zăcămintelor minerale a generat o degradare şi o mutilare enormă a peisajului moldovenesc. Este o chestie pe care lumea nu o vede, într-un fel, decât cei care au un ochi deschis şi nu se gândesc că trebuie să extragă piatra, roca, nisipul granitul, în forma în care o fac ei astăzi. Poate pentru noi este mult mai rentabil să păstrăm fiecare peisaj şi să oferim posibilităţi altor sectoare, cum este ecoturismul, decât să avem dealuri schilodite. Să nu mai zic că în R. Moldova o resursă cum este ghipsul se extrage prin explozibil.”

Potrivit experților, este nevoie de revizuirea cadrului normativ, astfel încât să nu predomine interesul economic în detrimentul celui social şi al mediului înconjurător. Or câștigul economic destul de modest în R. Moldova, generat de industria extractivă, este ca focul de vreascuri ce se consumă repede și nu încălzește soba, în schimb impactul social şi cel de mediu vor avea consecințe de durată greu de remediat.