Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a comunicat Guvernului de la Chişinău dosarul lui Valeriu Boboc, tânărul care a murit în tulburările din noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ce înseamnă acest lucru? Că CEDO a început examinarea propriu-zisă a dosarului şi că autoritățile moldovene au câteva săptămâni la dispoziţie pentru a veni cu un răspuns la presupusele încălcări invocate de familie şi avocaţi. În aprilie 2009, zeci de mii de persoane protestau împotriva Partidului Comuniştilor, contestând victoria acestuia la alegerile generale. Manifestaţia a degenerat într-o confruntare dintre protestatari şi poliţie. Mai târziu s-a vorbit despre decesul a mai mulţi tineri, însă doar cazul lui Valeriu Boboc a fost probat.
Your browser doesn’t support HTML5
CEDO a început examinarea dosarului privind moartea lui Valeriu Boboc
Dosarul tânărului Valeriu Boboc a ajuns la CEDO în vara lui 2016, după ce ani la rând a fost examinat în instanţele naţionale. Un singur poliţist a fost tras la răspundere în acest dosar. E vorba de Ion Perju, condamnat la zece ani de închisoare cu executare. În 2009 era inspector al Poliţiei Criminale şi a fost acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală lui Valeriu Boboc. Nu a ajuns însă după gratii. Astăzi este dat în căutare internaţională după ce, în 2015, cu puţin timp înainte de pronunţarea verdictului în instanţa de apel, a dispărut din sala de judecată şi a părăsit teritoriul Republicii Moldova fără să fie oprit la hotar.
La începutul acestei săptămâni, cauza lui Valeriu Boboc a fost comunicată guvernului de la Chişinău. Altfel spus, Înalta Curte a cerut autorităţilor moldovene să-şi expună poziţia în raport cu încălcările formulate de apărători, explică unul dintre avocaţii familiei Boboc, Valeriu Pleşca:
„Urmează Guvernul să dea răspuns la întrebările Curţii despre încălcarea dreptului la viaţă a lui Valeriu Boboc, drept rezultat al aplicării excesive a forţei în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Şi dacă a fost efectuată o anchetă efectivă pe acest caz şi dacă reclamanţii, care sunt părinţii şi soţia decedatului Valeriu Boboc, pot să se pretindă victime ale violărilor expuse în plângere. (…) Voiam să fac şi o precizare că la această etapă părţile pot să încheie o reglementare amiabilă, dar numai în situaţia în care ambele părţi ajung la un consens şi dacă Guvernul este de acord să recupereze prejudiciul material şi moral pretins.”
Autorităţile moldovene au la dispoziţie câteva luni pentru a formula un răspuns la încălcările invocate de avocaţii familiei Boboc. Solicitat de postul nostru de radio, agentul guvernamental Oleg Rotari a menţionat că dosarul a fost comunicat Republicii Moldova pe 6 februarie, prin urmare este prematur să i se ceară un răspuns. „Guvernului i-au fost acordate câteva săptămâni ca să vină cu o poziţie clară în vederea reglementării amiabile a acestei cauze şi alte câteva săptămâni suplimentare pentru prezentarea obervaţiilor sale pe dosarul respectiv. La acest moment, după cum ziceam, nu am o poziţie clară şi o decizie în acest sens de a merge pe reglemenare amiabilă sau de a merge pe poziţia depunerii de observaţii în acest dosar”, ne-a declarat agentul guvernamental Oleg Rotari.
Ludmila Popovici
Centrul pentru reabilitarea victimelor torturii „Memoria” a fost una dintre puţinele organizaţii neguvernamentale care au oferit asistenţă, inclusiv psihologică, tinerilor maltrataţi în comisariatele de poliţie în aprilie 2009. Directoarea executivă a centrului, Ludmila Popovici, constată că autorităţile moldovene au eşuat în încercarea de a face dreptate victimelor torturii:
„Vedem nişte schimbări pozitive, vedem nişte modificări legislative dar, din păcate, mai este mult de lucrat la capitolul atitudine şi cazul Brăguţă a demonstrat lucrul acesta. Din păcate, victimele au rămas ignorate până acum şi una din recomandările Comitetului ONU din noiembrie se referă şi la reabilitatea victimelor inclusiv celor secundare sau cum ar fi părinţii lui Valeriu Boboc. Au fost devastaţi de această pierdere, au fost devastaţi de modul în care s-a efectuat investigarea cazului şi tărăgănarea fără de capăt. Nu putem să spunem despre nişte schimbări care au avut loc la nivel de societate, dacă investigarea acestui caz care a fost făcut public, s-a lucrat încet. Eu nu ştiu dacă au învăţat autorităţile lecţia, chiar nu ştiu.”
În dosarul evenimentelor din aprilie 2009 au fost vizaţi şi înalţi demnitari de la acea vreme. În aprilie 2015, fostul ministru de interne Gheorghe Papuc şi fostul comisar al capitalei Vladimir Botnari fuseseră condamnați pentru neglijenţă în serviciu şi abuz de putere la patru şi, respectiv, doi ani de închisoare. În cazul lui Gheorghe Papuc era vorba de o condamnare cu executare. Doar că două luni mai târziu ambii au fost absolviți de pedeapsă. Apărători ai drepturilor omului au mai încercat să obțină condamnarea câtorva judecători de instrucție, care au eliberat pe banda rulantă mandate de arest pentru tineri reținuți de-a valma în cadrul unor razii operate de poliţia înfuriată. Solidaritatea breslei judecătorești a zădărnicit însă condamnarea publica a acelei practici nedemocratice.