În aprilie 2009, zeci de mii de persoane protestau la Chișinău împotriva victoriei Partidului Comuniștilor în alegerile generale. Manifestația a degenerat într-o confruntare între protestatari și poliție: o persoană a murit, clădirea Parlamentului a fost devastată. Șase ani mai târziu, în ianuarie 2015, fostul ministru de interne în guvernul comunist Gheorghe Papuc și fostul șef al poliției Vladimir Botnari erau condamnați de Curtea de Apel la patru și respectiv doi ani de închisoare. În cazul lui Papuc, cu executare. Pentru neglijență în serviciu şi abuz de putere. Marți, 30 iunie, Curtea Supremă i-a achitat pe amândoi. Gheorghe Papuc a rămas totuși cu o amendă pentru abuz în serviciu. O amendă de aproximativ o mie de euro. Cam cât plătești dacă trimiți un SMS în timp ce conduci, pe o autostradă americană.
Pentru cei care au urmărit evoluția dosarului ce vizează comportamentul demnitarilor de la poliţie în timpul evenimentelor din aprilie 2009, decizia de marți a Curții Supreme de Justiție nu a fost una surprinzătoare. La începutul acestui an, atunci când Gheorghe Papuc a fost condamnat la patru ani de detenție, fostul ministru de interne a reuşit să plece nestingherit din sala de judecată chiar înainte de pronunţarea sentinţei, iar poliția nu i-a dat de urmă pentru a executa hotărârea.
Directoarea Centrului pentru reabilitarea victimelor torturii Memoria, instituţia care a oferit asistență medicală și psihologică unui număr important de tineri ce au avut de suferit în timpul tulburărilor de acum șase ani, este de părere ca decizia de a-i achita pe Gheorghe Papuc și Vladimir Botnari reprezintă o palmă dată de justițiari victimelor torturii. Iată ce spune Ludmila Popovici:
„La noi închisorile sunt pline cu persoane cu dosare fabricate sau persoane care au fost pedepsite mult prea mult pentru ceea ce au comis, dar pentru reprezentanţii statului legea este foarte blândă şi justiţia este oarbă. Este de necrezut că în Republica Moldova, unde şapte aprilie a fost un punct culminant în fenomeul torturii şi despre care s-a vorbit mult, avem o asemenea decizie”.
Procuratura Generală anunţă că va insista, totuşi, pe condamnare în dosarul care îi vizează pe ex-ministrul de interne Gheorghe Papuc şi fostul comisar de poliţie Vladimir Botnari. În comunicatul emis de Procuratură se arată că instanţa supremă nu ar fi ţinut cont de rezonanţa cauzei şi a „examinat dosarul fără citarea părţilor, respingând recursul procurorilor şi admiţâmdu-le pe cele ale inculpaşilor, parţial sau integral”. În cazuri exepţionale, Procuratura poate înainta un recurs în anulare chiar şi împotriva unei decizii irevocabile, cum este cea a Curţii Supreme de Justiţie. Când şi în ce condiţii s-ar putea întâmpla acest lucru, l-am întrebat pe preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roşioru:
„Asta ar însemna că în conţinutul deciziei pe care a emis-o CSJ să identificăm erori de drept şi nu oricare, ele trebuie să fie apreciate drept grave. Realitatea juridică din Republica Moldova este dură la acest aspect pentru că avem foarte şi foarte puţine hotărâri care au fost casate urmare a recursului în anulare. (…) După 16 iulie, probabil, vom încerca să obţinem şi materialele de dosar. Avem şase luni la dispoziţie, e termenul maxim în care se poate interveni cu recursul în anulare. Dacă vom avea temei, acest lucru se va întâmpla cred, cel târziu în luna august. Dacă nu se va veni până în august, început de septembrie pe această cale extraordinară, probabil că nu se va reveni niciodată”.
La începutul acestui an, atunci când au fost condamnaţi Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, unul din avocaţii lui Valeriu Boboc, tânărul care a murit în tulburările din noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009,Veaceslav Ţurcan, deşi salută decizia Curţii de Apel Chişinău, atrăgea atenţia că lucrurile ar putea lua o altă turnură la Curtea Supremă de Justiţie. Astăzi, constată avocatul, temerea exprimată atunci a fost una profetică:
„Cunoscând informaţia chiar şi din mijloacele mass-media pot face concluzia că a avut loc o condamnare inadecvată şi pedeapsa nu a fost proporţională. În situaţia când se numeşte o pedeapsă neîntemeiat de blândă, pentru astfel de circumstanţe mai multe state au fost condamnate şi la Curtea Europeană, inclusiv şi Republica Moldova. Eu nu cred că pot fi găsite careva argumente plauzibile, în baza cărora s-ar putea argumenta asemenea decizii. Sper că, totuşi, recursul Procuraturii va fi admis de către Curtea Supremă”.
Analizând felul în care a fost administrat până acum dosarul şapte aprilie, directoarea executivă a Amnesty Interrnational, Cristina Pereteatcu, tinde să creadă că fostul ministru de internet se va alege doar cu amenda de o mie de euro:
„În ianuarie 2015 ne-am gândit că poate este prea frumos ceea ce se întâmplă, pentru că auzisem numele Papuc şi Botnari, or, noi, de fapt, întotdeauna am insistat pe pedepsirea persoanelor care au dat ordine. De ieri suntem martori ai încălcării principiului justiţiei echitabile, pentru că nu poţi aplica o pedeapsă atât de blândă pentru o încălcare atât de gravă. Vorbim de principiul toleranţei zero faţă de impunitate pe cazuri de tortură. Iarăşi, punct şi de la capăt. Este acelaşi cerc vicios şi, probabil, mesajul care vine din partea Curţii Supreme de Justiţie este că, iarăşi, toate drumurile duc la CEDO şi, din păcate, statul Republica Moldova nu are nicio şansă”.
În dosarul „7 aprilie” o condamnare de zece ani la închisoare a fost pronunţată şi pe numele poliţistului Ion Perju. În 2009, acesta era inspector al Poliţiei Criminale şi a fost acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc. Nici Ion Perju însă nu a ajuns după gratii, fostul ofiţer de poliţie este dat în căutare, după ce, la fel ca şi în cazul lui Gheorghe Papuc, cu puţin timp înainte de propunţarea verdictului, a dispărut din sala de judecată.
