Uniunea Europeană și Consiliul Europei au anunțat că vor mai derula în Republica Moldova un proiect de prevenire a corupției și spălării banilor. Proiectul în valoare de peste 2 milioane de euro este primul de acest fel de după șocul cauzat de furtul miliardului. Va dura trei ani. Include activități de monitorizare și sprijinire a noilor instituții moldovene din domeniul justiției, inclusiv agenția pentru recuperarea bunurilor infracționale creată anul acesta tocmai pentru a contribui, între altele, la întoarcerea banilor dispăruți din băncile devalizate.
Your browser doesn’t support HTML5
Doua milioane de euro de la UE şi Consiliul Europei pentru combaterea corupţiei
În urmă cu doi ani, când secretarul general al Consiliului Europei Thorbjorn Jagland constata, într-un articol semnat în New York Times, că Republica Moldova este „un stat capturat de oligarhi”, mai mulţi analişti politici de la Chişinău comentau că „istoria de succes” a Republicii Moldova a luat sfârşit. A urmat o perioadă glaciala în relaţia moldo-comunitară, iar fiecare oficial european care vizita Chişinăul avea următorul mesaj: „vă vom oferi sprijin, inclusiv financiar, însă doar în schimbul reformelor”.
Astfel poate fi sintetizat şi îndemnul formulat astăzi de Şeful Direcţiei Acțiune contra crimei, din cadrul Consiliului Europei, Ivan Koedjikov:
„O modalitate de simula că lupţi împotriva corupţiei în timp ce, de fapt, nimic nu se întâmplă e să creezi foarte multe instituţii, cu pârghii contradictorii, să nu le oferi destui oameni, să nu le dai bugetul necesar şi să te asiguri că îşi cheltuie timpul şi energia încercând să concureze unii cu alţii în loc să coopereze. Deci, una din priorităţile noastre e să garantăm o bună comunicare între instituţiile a căror menire e să lupte cu corupţia. (…) Din experienţa proiectelor pe care le-am derulat de-a lungul anilor în diferite ţări ne-am convins că un bun proiect este cel care deranjează, care devine incomod. Deci, fiţi pregătiţi. Vorbim despre decizii dure, despre integritate şi despre un singur scop: acţiuni eficiente împotriva corupţiei.”
Astfel, în următorii trei ani, Consiliul Europei şi Uniunea Europeană prin intermediul proiectului „Combaterea corupţiei prin aplicarea legii şi prevenire”, pe scurt CLEP, vor investi peste două milioane de euro în proiecte menite să crească independenţa instituţiilor de drept din Republica Moldova. Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor sau Serviciul Fiscal de Stat, dar şi agenţiile nou formate, între care cea pentru recuperarea bunurilor infracţionale, sunt instituţiile pe care experţii europeni le vor avea în vizor.
Lansarea proiectului "Combaterea corupţiei prin aplicarea legii şi prevenire”, pe scurt CLEP
Efortul va fi unul sisific, a lăsat să se înţeleagă astăzi ambasadorul UE la Chişinău, Peter Michalko, care a făcut referinţă la sondajele de opinie ce arată că cetăţenii moldoveni nu au încredere în instituţiile statului:
„Corupţia este în continuare o problemă pentru cetăţenii din Republica Moldova. Este în acelaşi timp o problemă care are un impact negativ asupra diferitor sectoare din serviciul public şi tergiversează în mod serios guvernarea şi democraţia. Sectoarele care, potrivit cetăţenilor, sunt afectate cel mai negativ sunt poliţia, serviciul vamal, autoritatea fiscală, educaţia, sănătate şi, desigur, justiţia.”
Spre deosebire de oficialii europeni, reprezentanţii instituţiilor de drept de la Chișinău s-au arătat mai optimişti în ce priveşte combaterea corupţiei. Şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, a făcut un bilanţ al urmăririi penale în privinţa a două mari scandaluri financiare: furtul miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc şi spălătoria rusească de bani prin intermediul căreia 22 miliarde de dolari, proveniţi din Federaţia Rusă, au fost „albiţi” prin băncile moldoveneşti şi puşi apoi în circuitul internaţional.
Viorel Morari a vorbit despre tragerea la răspundere a fostului premier Vlad Filat, condamnarea la 18 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani a omului de afaceri Veaceslav Platon. În judecată au fost trimise şi dosarele a 14 magistraţi, trei executori judecătoreşti şi ai patru angajaţi ai Băncii Naţionale, a precizat şeful procurorilor anticorupţie, Viorel Morari.
Adjuncta Centrului Naţional Anticorupţie, Cristina Ţărnă, şi-a exprimat speranţa că sprijinul european va motiva şi guvernanţii să aplice mai rapid noile legi anticorupţie:
„Aşteptăm foarte mult ca noul proiect CLEP să deranjeze la fel ca oricare efort anticorupţie. Strategia anticorupţie a deranjat, Legea integrităţii a deranjat, Legea cu privire la crearea Agenţiei de recuperare a bunurilor a deranjat, deci, toate iniţiativele despre care vorbeam, la nivel legislativ, chiar dacă vorbim doar despre nişte eforturi deocamdată pe hârtie, toate au fost promovate cu întârzieri foarte mari pentru că au deranjat la diferite nivele. Eu îmi doresc ca noua lege cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor să creeze un deranj cât mai mare, noua Agenţie de recuperare a banilor să creeze un deranj cât mai mare celor interesaţi de menţinerea fenomenelor periculoase în societatea noastră cum este corupţia şi spălarea banilor.”
Felul în care a evoluat anchetarea fraudei din sistemul bancar şi cea privind spălarea a peste 22 miliarde de dolari a fost criticat până în prezent în spaţiul public – de jurnalişti, economişti sau analişti politici independenţi. Reproşurile formulate în adresa autorităţilor sunt că cele mai importante procese de judecată s-au desfăşurat cu uşile închise, recuperarea banilor furaţi decurge lent, iar adevăraţii autori ai infracţiunilor ar putea să rămână în umbră.