La Chișinău, Parlamentul a decis să organizeze audieri pe tema examenelor de bacalaureat, chestiune ce reintră periodic în atenția adversarilor reformei realizate acum câțiva ani de fostul ministru al educației, Maia Sandu, și care a reușit, se pare, să reducă substanțial corupția din timpul examenelor. Liliana Barbăroșie relatează despre intenția autorităților şi despre riscurile semnalate de opoziție.
Când în noiembrie 2016, luptând pentru funcţia de preşedinte pe care a şi obţinut-o la scurt timp, Igor Dodon promitea într-o dezbatere electorală eliminarea bacalaureatului din sistemul de educaţie moldovenesc, nimeni nu păruse să-l ia în serios.
Lucrurile sunt diferite acum, când relevanţa acestui examen a fost pusă sub semnul întrebării de înşişi diriguitorii ramurii, în persoana vice-ministerei educaţiei, Lilia Pogolşa.
Audiată nu demult într-o comisie parlamentară, aceasta a spus că bacalaureatul nu poate fi considerat un exerciţiu „obiectiv”.
Testele sunt prea complicate, unele, spre exemplu cele de la fizică, ar conţine sarcini irealizabile, iar oamenii care alcătuiesc testele şi cei care le verifică ar fi „în mod inadmisibil” unii şi aceeaşi, a afirmat demnitara, ajunsă în funcţie cu doar o săptămână înainte de startul sesiunii.
Cerând cu o zi în urmă audieri în legislativ pe această temă, socialiştii au invocat exact aceste motive, dar surprinzătoare a fost mai ales convergenţa pe care au avut-o cu celelalte grupuri parlamentare, inclusiv al democraţilor.
„Al câtelea an deja ne confruntăm cu această situaţie în care aproape 50 la sută din copii noştri nu susţin examenul de bacalaureat şi sunt trimişi la plimbare. Mă întreb ce fac acei pedagogi care îi învaţă şi despre ce fel de calitate a învăţământului putem vorbi,” a declarat un fruntaş democrat, Dumitru Diacov.
Extrem de nemulţumit s-a declarat şi comunistul Vladimir Voronin, care a mers mai departe, propunând, la fel ca Dodon în campanie, lichidarea examenului:
„Noi pregătim toţi elevii pentru a deveni savanţi. De anulat BAC-ul şi de trecut la BAC profesional”, a spus el.
Acestor gesturi, în care ar întrevede o intenţie de demolare a reformelor din educaţie şi revenire la practicile vechi de „cumpărare” a bacalaureatului, formaţiunea PAS a fostei ministre a educaţiei, Maia Sandu, a adăugat astăzi alte câteva, spre exemplu cel că, după preconizata reformă ministerială, s-ar alege praful din instituţiile de evaluare, create în baza codului educaţiei şi care ar fi demonstrat că sunt capabile să asigure corectitudinea examenului, chiar şi lipsite de sprijin politic:
„Conform estimărilor noastre, suma mitei ajungea la 14 milioane de lei. Vă daţi seama că cei care au creat acele scheme tânjesc după acele fluxuri financiare”, admite unul din fruntaşii PAS, Igor Grosu, în trecut adjunctul Maiei Sandu la ministerul educaţiei.
„Rata de promovare este înaltă în comparaţie cu gradul de atenţie acordat educaţiei. Dacă cu adevărat îi preocupă, să implementeze Codul Educaţiei, să nu-i lase pe nimeni să fure banii ce pot fi folosiţi la salarizare”, ne-a spus şi fosta ministră, acum lideră a formaţiunii politice, într-o declaraţie pe care ne-a oferit-o astăzi.
Introducerea, în 2013, a camerelor de luat vederi şi o selecţie riguroasă a cadrelor implicate în organizarea examenului a dus, în câţiva ani, la o reducere simţitoare a corupţiei din cadrul bacalaureatului.
Dar totodată şi rata de promovare a acestuia s-a prăbuşit, ajungând în anul următor introducerii camerelor la cel mai jos nivel din istoria examenului, de 56 la sută, faţa de o medie de 90 la sută din anii anteriori.
Deşi se ridică de la an la an, această rata de promovare rămâne joasă, fapt ce pare să-i nemulţumească tot mai mult pe parlamentari, indiferent de culoarea politică.
Solicitat de noi, un consilier al preşedintelui Igor Dodon, Corneliu Popovici, a acceptat să ne descrie viziunea instituţiei prezidenţiale asupra posibilelor soluţii la ceea ce preşedintelel şi fosta lui formaţikune consideră a fi o „gravă problemă”:
„La indicaţia preşedintelui, am examinat experienţa internaţională, cum ar fi Franţa, Germania, Marea Britanie, România şi am ajuns la concluzia că varianta optimală ar fi să fie instituit sistemul bacalaureatului diferenţiat, cum e în Franţa. Să fie oferite alternative pentru cei care au studiat la liceu şi au încheiat liceul cu note pozitive. În Franţa sunt trei forme. Noi propunem pe lângă bacalaureatul existent, să fie un bacalaureat profesional, care să fie susţinut de copiii care au încheiat cu succes liceul, dar să ţină cont de competenţe anumite.”
Urmare a audierilor de săptămâna viitoare, aşadar, care de altfel în mod inexplicabil s-ar putea să se desfăşoare cu uşile închise pentru presă, ar putea să existe modificări în examenul de bacalaureat.
Depinde destul de mult de democraţi până unde vor vrea să revizuiască lucrurile.
Deocamdată, însăşi avansarea Liliei Pogolşa, fostă directoare a Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, în cea mai responsabilă acum funcţie din cadrul Ministerului Educaţiei li se pare celor de la PAS odovadă că bacalaureatul ar fi cu adevărat ameninţat.
Nici vice-ministra, nici formaţiunea dominantă din coaliţia majoritară nu au comentat deocamdată acuzaţiile formulate vineri de PAS.
