Noua putere de la Chișinău mizează pe un nou acord cu FMI

Fondul Monetar Internațional a spus într-un proaspăt raport că R. Moldova, deși are instituții și oameni în ele capabili să lupte cu corupția, nu înregistrează îmbunătățiri în ceea ce ține de respectarea statului de drept, anti-corupția, combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Raportul se referă la o perioadă premergătoare schimbării de putere de la Chișinău. Ar putea problemele semnalate în raport să împiedice dorința noilor autorități de a restabili finanțarea externă a statului, în primul rând din partea FMI?

Noua putere de la Chișinău spune că va încerca să restabilească urgent finanțarea externă

În ședința de inaugurare a noului parlament, președinta Maia Sandu a spus, printre altele, luni, că se așteaptă de la guvernul ce va fi învestit în curând – cel mai probabil săptămâna viitoare - să restabilească urgent finanțarea externă a R. Moldova. Este vorba de Banca Mondială, Uniunea Europeană, dar în primul rând de Fondul Monetar Internațional, ne-a spus, la rândul lui, consilierul prezidențial pentru economie, Veaceslav Negruța, care anticipează că discuțiile noului program cu fondul vor începe imediat după votul de învestire a executivului:

„Asta înseamnă un dialog reînviat, chiar săptămânile viitoare, după învestirea unui nou guvern. În anul bugetar 2021, e nevoie de acord cu FMI din două considerente: e nevoie și de acest semnal de undă verde pentru cei care sunt în așteptarea de politici coerente economice, financiare și sociale, dar e nevoie și de componenta financiară, pentru finanțarea deficitului bugetar al anului 2021. La fel, nu exclud că, în contextul deciziilor recente ale conducerii FMI, să existe acces și la finanțările speciale, prin Drepturi Speciale de Tragere (DST), ce ar însemna în cazul R. Moldova în jur de 400 de milioane.”

Veaceslav Negruța afirmă, așadar, că R. Moldova mizează atât pe încheierea unui nou acord de finanțare cu FMI, cât și pe suportul special al organizației dedicat depășirii pandemiei și restabilirii economice. O decizie de ultimă oră a Fondului e să împrumute cu estimativ 650 de miliarde de dolari americani statele care vor avea nevoie de sprijin pentru revenirea din criza Covid-19, din care R. Moldova îi pot reveni între 280 și 400 de milioane.

Vara trecută, Chișinăul a negociat cu FMI un acord de împrumut în valoare de 558 de milioane de dolari, pe o perioadă de trei ani, însă într-un final înțelegerea nu a fost încheiată din cauza refuzului guvernului anterior de a numi vice-guvernatori la Banca Națională și de a adopta amendamentele convenite cu FMI la Codul Vamal.

Fiind instituția financiară de care depind, în măsură mare, deciziile de finanțare luate de alți donatori mondiali, Fondul a spus, pe de altă parte, despre R

Moldova într-un raport dat publicității zilele trecute că, în ciuda unor progrese pe domeniul supravegherii bancare, economia moldoveană a continuat anul trecut să fie grav afectată de problemele statului de drept, ale combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, precum și urmare a corupției. Poate această descriere sumbră întârzia sau chiar împiedica împrumuturile viitoare de la FMI, l-am întrebat pe economistul Viorel Gârbu:

„FMI de principiu va semna acord cu R. Moldova, atâta timp cât există disponibilitate din partea guvernului. Problemele vor fi parte a acestui acord. Deci, toate problemele care sunt critice din punctul de vedere al acestei organizații vor fi menționate în acord și monitorizate. Deci, nu e o problemă pentru FMI să semneze un acord cu R. Moldova, doar că clauzele, condiţionalităţile vor fi mai aspre sau mai puțin aspre, în funcție de modul în care FMI va percepe situația din R. Moldova.”

În ședința inaugurală de luni din Parlament, Maia Sandu a mai spus că PAS are de gând să majoreze în curând pensiile, o promisiune a formațiunii din campania recent încheiată. Veaceslav Negruța se declară, la rândul lui, sigur că măsura poate fi agreată, ca urmare a unor negocieri asupra unui nou acord cu FMI, pentru că organizația nu ar avea cum să facă abstracție de situația de criză în care s-ar afla această pătură socială.