Moldova și Ucraina se îmbărbătează înaintea unui summit UE cu multe probleme

Într-o discuție telefonică avută luni, Nicu Popescu și Olha Stefanișina, responsabila cu integrarea în UE a guvernului Ucrainei, au amintit recomandarea de luna trecută a Comisiei Europene pentru Consiliul European din 14-15 decembrie, anume de a decide începerea negocierilor de aderare la UE cu Moldova și Ucraina.

„Ne bazăm pe faptul că această recomandare va constitui o fundație solidă pentru statele membre ale Uniunii Europene să-și exprime susținerea prin votul lor în cadrul Consiliului programat pentru 14-15 decembrie”, se spune într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe de la Chișinău.

În document, Popescu reiterează, ferm, susținerea pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. „Am subliniat, de asemenea, că vom continua să acordăm întreaga noastră asistență prietenilor noștri ucraineni, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul organizațiilor internaționale” – a mai spus Nicu Popescu.

Întâmplător, Olha Stefanișina, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică al Ucrainei, este citată tot luni cu o declarație pe aceeași temă, dar ceva mai alarmată, de cotidianul Financial Times (FT). El amintește că săptămâna trecută ucraineanca a descris summitul UE din decembrie ca pe un „moment existențial” pentru țara ei.

• Te-ar putea interesa și: „Trenul extinderii nu mai poate fi întors din drum” – Olexander Scherba, ambasador ucrainean pentru comunicare strategică

Motive de îngrijorare există, potrivit aceluiași ziar, care scrie că Ucraina riscă să rămână nu doar fără invitație de a începe negocierile, dar și fără finanțare UE la nivel satisfăcător.

Extinderea UE și finanțarea Ucrainei - două necunoscute

În privința extinderii, principala buturugă este premierul ungur Viktor Orban, apropiat Rusiei, care vrea mai nou o sală de așteptare de 5-10 ani sub forma unui „parteneriat strategic” cu Ucraina, în locul negocierilor de aderare. Orban a mai creat probleme de acest fel în trecut, dându-se apoi pe brazdă, dar de data asta multă lume spune că este mai serios și are mai multă susținere în alte țări din UE.

Orban a trimis luni, 4 decembrie, o scrisoare președintelui Consiliului European, Charles Michel (a doua de acest fel, după cea din noiembrie) în care reiterează că în UE nu ar exista consens în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și îi cere să nici nu pună acest punct pe agenda summitului de la 14-15 decembrie, dacă vrea să evite „eșecul” și compromiterea „unității” UE.

În plus, cum amintește FT, dar și Orban în noua lui scrisoare, statele din UE încă nu se înțeleg în ce privește suplimentarea bugetului organizației, inclusiv cu o sumă de 50 de miliarde de euro destinată ajutorării Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: În loc de negocieri de aderare, un parteneriat strategic | „Compromisul” lui Orbán pentru Ucraina

„Eforturile UE de a ajunge la compromis sunt obstrucționate de victoria unui partid de extremă-dreapta la alegerile olandeze de luna trecută și de o recentă decizie judiciară din Germania care limitează capacitatea de a se împrumuta a guvernului”, scrie FT, citând un oficial de rang înalt sub condiția anonimatului.

Moldova, comparativ mai liniștită

Mulți oficiali din țările UE avertizează înaintea summitului că în ce privește Ucraina a venit „momentul adevărului”.

„Este crucială continuarea sprijinului pentru Ucraina, și asumarea rolului nostru, ca europeni”, a spus premierul belgian Alexander de Croo, citat de Financial Times.

Articolele din presa internațională care anticipează disputele ce trebuie rezolvate înaintea și în timpul summitului din 14-15 decembrie al UE se concentrează de obicei asupra Ucrainei, și mai puțin a vecinei ei Moldova, pentru care miza nu este chiar așa de mare.

În general, se crede că o eventuală amânare mică a începerii negocierilor de aderare nu va fi o catastrofă pentru Chișinău. La Kiev, însă, impactul amânării ar putea fi mai mare, dat fiind că apropierea de UE este percepută de mulți ca principalul „premiu” ce se poate da din Occident țării aflată în război. În plus, Ucraina se confruntă, spre deosebire de Moldova, cu pericolul opririi unor linii de finanțare externă crucială, atât în Europa, cât și la Washington.

În această lumină, devine mai limpede de ce în convorbirea minstrului Popescu cu viceministra ucraineană Stefanișina a fost, cel puțin judecând după comunicatul de presă, mai mult despre Ucraina decât despre Moldova.