Orbán , considerat unul dintre puținii lideri europeni apropiați de președintele rus Vladimir Putin, a reluat vineri argumentul că nimeni în UE nu a evaluat serios impactul pe care-l va avea integrarea unei țări de dimensiunile Ucrainei, aflată acum în plin război, provocat de invazia rusă de anul trecut.
„Dacă nu știm (ce consecințe ar avea), atunci nu ar trebui să începem negocierile... Așa că voi prezenta opinia că UE ar trebui mai întâi să semneze un acord de parteneriat strategic cu Ucraina", a spus Orbán într-un interviu la postul național de radio din țara sa, relatează Reuters.
Șefii de state și guverne din cele 27 de state membre ar urma să decidă la summitul de la mijlocul lunii decembrie dacă să accepte recomandarea Comisiei Europene de a deschide negocieri de aderare, condiționat, cu Ucraina, R. Moldova și Bosnia-Herțegovina.
Totodată, ar urma să decidă asupra unui nou ajutor financiar masiv pentru Ucraina, de 50 de miliarde de euro, pe următorii patru ani, văzut și drept un semnal dat Statelor Unite că Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraina în fața agresiunii ruse, indiferent de ce decide Congresul american cu privire la un nou pachet de ajutor militar, de miliarde de dolari, propus de administrația Biden, cum notează AP.
Un blocaj „soft”
Ambele decizii au nevoie de unanimitate, iar Ungaria, deși reprezintă numai 2% din populația UE, le-ar putea bloca sau amâna sine die.
„Acest (parteneriat strategic) ar putea dura 5 până la 10 ani, timp să-i aducem mai aproape, pentru că acum, decalajul (dintre Ucraina și restul UE) este prea mare”, a mai spus Orbán vineri. „Să ne dăm timp să lucrăm împreună, iar când vedem că putem lucra împreună, atunci putem discuta și integrarea” în UE.
Premierul ungar a pledat din nou pentru o încetare a focului în Ucraina și a spus că dacă UE vrea să dea mai mulți bani Ucrainei, atunci ar trebui să creeze un fond separat de bugetul multianual al UE. Fondul ar putea fi alimentat prin contribuția benevolă a fiecărui stat membru, în baza unui acord interguvernamental, a sugerat liderul ungar. El a avertizat că ajutorul în forma preconizată acum va „arunca în aer” bugetul european comun.
Șantaj de moment sau schimbare de perspectivă?
Propunerea lui Orbán vine la o zi după ce oficiali UE declarau că Budapesta ar fi pe punctul de a debloca cel puțin o parte din cele 13 miliarde de euro înghețate de Bruxelles pentru a penaliza derapajele antidemocratice ale guvernului de la Budapesta, relatează AP.
Mult timp, în cercurile diplomatice de la Bruxelles s-a speculat că Orbán amenință cu obstrucționarea summitului din decembrie, tocmai pentru a obține dezghețarea fondurilor.
Joi, Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului , acuza din nou Bruxelles-ului că reține „ilegal” aceste fonduri, dar ținea să precizeze că poziția guvernului său în privința Ucrainei nu are nimic de a face cu banii înghețați.
Nu ar fi prima dată că Orbán se pune de-a curmezișul Bruxelles-ului, când vine vorba de Ucraina.
El a fost cel mai vocal oponent al sancțiunilor împotriva Rusiei de la anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea de către Putin în 2014, dar până acum s-a aliniat sancțiunilor internaționale.
De data aceasta, ar putea fi însă vorba de o „schimbare de paradigmă”, de ceva mai serios, au spus diplomații și oficialii UE, citați de Politico.
„Ne îndreptăm spre o criză majoră”, a spus un diplomat european sub condiția anonimatului, în timp ce un înalt oficial UE a apreciat că summitul din decembrie are putea fi „unul din cele mai dificile”.
„Orbán a așteptat ca Europa să realizeze că Ucraina nu poate câștiga războiul cu Rusia și trebuie să facă anumite concesii (...) Acum, simte că a venit momentul să pună piciorul în prag, pe măsură ce în multe țări membre se face simțită o anumită oboseală cu privire la Ucraina”, apreciază și Péter Krekó, directorul Institutului Political Capital din Budapesta.
Este „evident” că îngrijorarea crește cu privire la sprijinul politic al UE pentru Ucraina, a declarat și ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis pentru Politico. „La început era numai Ungaria, acum sunt mai multe țări care au îndoieli dacă există o soluție.”
Îndoielile care se conturează acum între liderii europeni nu sunt împărtășite pentru moment și de opinia publică din UE. Potrivit celui mai recent Eurobarometru din iunie 2023, 53% dintre cetățenii UE susțin în principiu extinderea Uniunii Europene, în timp ce 37% sunt împotriva acesteia.
Moldova și Ucraina „la pachet”?
Ar putea afecta obiecțiile Ungariei și perspectiva europeană a R. Moldova, care speră și ea să primească undă verde pentru a începe negocierile de aderare la UE, la summitul din decembrie?
R. Moldova a depus cererea de intrare în UE în martie 2022, la numai câteva zile după Ucraina, pe fundalul războiului provocat de invazia Rusiei. Moldova a primit împreună cu Ucraina statutul oficial de țară candidată în vara anului trecut, iar Comisia Europeană a recomandat în noiembrie deschiderea negocierilor de aderare cu ambele țări, ca și cu Bosnia-Herțegovina.
Întrebat recent despre obiecțiile Ungariei față de Ucraina și posibilul impact asupra șanselor R. Moldova, Olexander Scherba, ambasador pentru comunicații strategice în Ministerul de Externe de la Kiev, s-a declarat optimist că poziția Ungariei nu ar reprezenta opinia majoritară între liderii UE.
Mai mult, într-un interviu cu Europa Liberă, Scherba a remarcat că premierul ungar nu a folosit până acum „aceeași retorică” față de R. Moldova, ca cea la adresa Ucrainei. „În Ucraina, suntem extrem de dezamăgiți de multe declarații făcute de premierul Viktor Orbán în ultimele luni cu referire la Ucraina. Nu l-am auzit însă folosind aceeași retorică când vine vorba de Moldova. Așa că nu știu care vor fi consecințele.”
Joi, după reuniunea ministerială OSCE de la Skopje și fără a se referi la obiecțiile Ungariei, ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, reamintea într-o postare pe rețelele de socializare că „extinderea Uniunii Europene reprezintă cu siguranță un proces semnificativ, cu beneficii atât pentru UE, cât și pentru statele aflate în proces de aderare, inclusiv Republica Moldova”.
Totodată, el sublinia „importanța continuării asistenței acordate Ucrainei, care luptă zilnic pentru pacea și securitatea noastră colectivă.”
