Comisia constată că R. Moldova a făcut „progrese importante” pe calea îndeplinirii pre-condițiilor, în timp ce Ucraina, țară în plin război, a făcut „progrese substanțiale”. „Cam același lucru, ambele au îndeplinit circa 90% din reformele cerute (pentru a deschide negocierile de aderare)”, remarcă Rikard Jozwiak, corespondentul Europei Libere pentru probleme europene.
Ce mai are Moldova de făcut?
Când R. Moldova a primit statutul de țară candidată în 2022, Comisia Europeană a identificat nouă domenii în care autoritățile de la Chișinău trebuie să facă reforme pentru a continua procesul de aderare - reforme care se referă la „valorile de bază ale UE”, legate de justiție, drepturile fundamentale, statul de drept și administrația publică. Din cele nouă precondiții, R. Moldova a îndeplinit șase, constată raportul Comisiei din 8 noiembrie. Mai rămân următoarele:
- La capitolul general al reformei justiției: „Moldova ar trebui să asigure un proces transparent și bazat pe merit pentru numirea membrilor în organele de guvernare judiciare și de procuror, inclusiv pentru numirea unui nou procurorul general”.
- La capitolul luptei cu corupția la toate nivelele: „Moldova ar trebui să se asigure că instituțiile care luptă cu corupția sunt structurate clar și au resurse adecvate”.
- La capitolul deoligarhizare: „Moldova ar trebui să continue actualizarea și implementarea planului de acțiuni de deoligarhizare, inclusiv prin reglementări relevante, cum ar fi plățile în numerar și fluxurile financiare”.
Ursula von de Leyen: Este „chemarea istorică” a UE
Bosnia-Herțegovina va începe și ea negocierile de aderare, în aceleași condiții, în timp ce Georgia devine țară candidată, tot condiționat.
Prezentând raportul, președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că este „chemarea istorică” a Uniunii Europene să continue procesul de extindere, care are și o importantă componentă „geopolitică și economică”.
„Extinderile anterioare au arătat ce beneficii enorme aduc atât țărilor candidate, cât și Uniunii Europene. Câștigăm cu toții”, a spus von de Leyen.
Comisia constată că atât R. Moldova, cât și Ucraina nu au îndeplinit încă toate pre-condițiile – în cazul Moldovei, numai șase din nouă –, așa că recomandă ca liderii UE să adopte „cadrele de negociere odată ce Ucraina și R. Moldova au adoptat anumite măsuri-cheie”.
Dacă recomandările Comisiei Europene sunt acceptate de liderii celor 27 de state membre, care vor lua o decizie la summit-ul din decembrie, Uniunea Europeană este în pragul unui val de extindere de excepție, care ar mai cuprinde – teoretic - Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia. Kosovo a depus cererea de aderare la UE în decembrie 2022, un caz special, pentru că țara nu este recunoscută de cinci state membre, printre care România.
Explainer// Rikard Jozwiak, corespondentul Europei Libere pentru probleme europene, analizează anunțul Comisiei Europene privind începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina, și oferirea statutului de țară candidat pentru Georgia.
Când vor începe negocierile?
Comisia Europeană se declară dispusă să prezinte în martie 2024 o nouă analiză a progreselor făcute de R. Moldova, Ucraina, Bosnia-Herțegovina și Georgia pentru a îndeplini și cerințele restante. Documentul este ambiguu în formulare, nu recomandă direct când ar trebui să înceapă negocierile de aderare, pentru că această decizie revine numai liderilor de state și guverne din UE și trebuie luată în unanimitate.
Până acum, cel mai mare val de extindere a avut loc în mai 2004, când UE a admis 10 noi țări membre, șapte din ele din fosta URSS și Europa de Est și una din Balcani (Slovenia). De data aceasta, însă, extinderea – când va avea loc – va merge în paralel cu o reformă profundă a UE, potrivit unei recente propuneri a Germaniei, și se va face treptat, chiar pe parcursul negocierilor.
Recomandările Comisiei Europene nu sunt, însă, o garanție: a existat un precedent în care statele membre au respins opinia executivului UE. În 2009, Comisia a recomandat ca Macedonia de Nord (pe atunci doar Macedonia) să înceapă negocierile de aderare și a reluat recomandarea an de an, dar liderii UE nu au dat undă verde decât în 2022, când Macedonia de Nord a început negocierile odată cu Albania.
Odată deschise, negocierile de aderare sunt un proces îndelungat – cum demonstrează cazul Turciei, care așteaptă de zeci de ani, sau al țărilor din Balcanii de Vest. Croația este ultima țară din regiune admisă, în 2013.
