Mai mulţi foşti opozanţi ai regimului comunist din fosta Republică Democrată Germană au criticat vehement proiectele de închidere a Oficiului federal pentru administrare arhivelor fostei securităţi est-germane, Stasi. Astfel, „Comitetul civic 15 ianuarie”, înfiinţat în urma ocupării centralei Stasi pe data de 15 ianuarie 1990, a cerut parlamentului anularea proiectului de desfiinţare.
Your browser doesn’t support HTML5
Arhiva Stasi se desființează - relatarea de la William Totok (Berlin)
Un purtător de cuvânt al Comitetului a atras atenţia şi asupra costurilor pentru clădiri noi, în care urmează să fie depozitate arhivele care azi se află în custodia Oficiului federal. Fostul disident est-german, scriitorul Lutz Rathenow, care azi este şeful filialei Oficiului din land-ul federal Saxonia, a declarat presei că decizia dizolvării Oficiului a fost „prost pregătită”.
Dosarele Stasi, a mai spus Rathenow, trebuie în aşa fel depozitate ca să rămînă accesibile pentru cei interesaţi. Proiectul dizolvării Oficiului a fost criticat şi de către fostul opozant şi ex-deputat european, Werner Schulz. El este de părere că măsura este prematură. Totodată, Schulz şi-a exprimat temerea că integrarea dosarelor în fondul Arhivei Federale echivalează cu „un capac pus pe istorie”. Dispariţia instituţiei care a administrat dosarele Stasi va îngreuna procesul de reconsiderare critică a trecutului comunist. Prin depozitarea dosarelor în arhiva federală, procedurile de acces se modifică în funcţie de legea generală a arhivelor.
Actualul preşedinte federal al Oficiului Federal, Roland Jahn, şi el un fost opozant din răsărit, este un partizan al desfiinţării. Într-un amplu interviu acordat postului naţional de radio (DLF), Jahn a spus că nu se va desfiinţa nimic, ci se va crea doar un loc central unde vor fi depozitate atât dosarele Stasi, cât şi documentele privind aparatul de partid şi de stat din fosta RDG.
Este vorba despre o încercare de a strânge într-un singur loc tehnica şi resursele în vederea digitalizării fondurilor arhivistice.
Jahn i-a contrazis pe cei care consideră proiectul de desfiinţare drept un „semnal fatal”, lansat tocmai în preajma aniversării celor 30 de ani de la căderea zidului din Berlin. În opinia sa, ar fi vorba despre un adevărat „mesaj pentru viitor şi pentru generaţiile viitoare”.
În custodia Oficiului se află, în prezent, 111 km liniari de dosare şi 15.000 de saci cu documente distruse care urmează a fi reconstituite.
În custodia Oficiului se află, în prezent, 111 km liniari de dosare şi 15.000 de saci cu documente distruse care urmează a fi reconstituite. În cadrul Oficiului cât şi în filiale din landurile estice lucrează 1.400 de persoane. Peste 45.000 de persoane au solicitat anul trecut să-şi vadă propriul dosar. Regulamentul de funcţionare a Oficiului, înfiinţat în 1990, devenise un model pentru celelalte ţări est-europene. Inclusiv pentru România, unde la sfârştul anului 1999 s-a înfiinţat CNSAS-ul. Comparativ cu Oficiul german, CNSAS-ul este azi o instituţie cu mult mai liberală, mai ales în ceea ce priveşte posibilitatea de studiere a dosarelor. O serie de prevederi birocratice, cât şi politica protecţiei datelor personale îngreunează în Germania accesul la dosare. Transferul dosarelor Stasi în arhivele statutului va crea alte obstacole.