Reuniunea șefilor diplomațiilor din statele NATO este doar unul din evenimentele dedicate aniversării alianței, ele urmând să culmineze în iulie, la un summmit ținut în capitala celui mai puternic dintre membrii organizației: Washington DC, SUA.
După trei sferturi de secol de existență, NATO spune că apără în prezent de amenințări felurite 950 de milioane de oameni, grație Articolului 5 din Tratatul de înființare (semnat la 4 aprilie 1949) care spune că un atac asupra unei țări membre este un atac asupra tuturor, și i se va răspunde în consecință.
Nou-veniții din Nord
A 75-a aniversare găsește NATO într-o situație pe care puțini ar fi putut să o prevadă cu doar câțiva ani în urmă: anume extinsă cu două noi membre nordice, Suedia și Finlanda, care au renunțat la o lungă tradiție de neutralitate după ce Rusia a invadat pe scară largă Ucraina, în februarie 2022.
În mod paradoxal, intenția NATO de a se extinde, primind Ucraina, a fost unul din motivele invocate de președintele rus, Vladimir Putin, pentru invazie.
După sfârșitul Războiului Rece, Moscova a criticat mereu, cu intensități diferite, valurile de extindere ale NATO, mai ales cele din 1999 (cu Cehia, Polonia, Ungaria) și 2004 (România, Bulgaria, Țările Baltice, Slovacia și Slovenia).
Ministrul de Externe ceh, Jan Kavan (așezat), semnează documentul de aderare la NATO a Cehiei. În stânga, secretarul de stat SUA, Madeleine Albright, în dreapta: miniștrii de externe din Ungaria (Janos Martonyi) și Polonia (Bronislaw Geremek). 12 martie 1999, Independence, MO.
Între izolaționismul american și amenințarea rusă
După ce în anii 1990 au existat voci care cereau desființarea NATO, odată cu a fostei sale rivale, Tratatul de la Varșovia, alianța și-a găsit misiuni noi odată cu recrudescența islamismului radical după 2001 și mai ales după ce Rusia a început să-și pună în practică politicile agresive față de Ucraina, „rupându-i” teritorii din 2014 încoace.
Agresivitatea crescândă a Moscovei a venit tocmai când un președinte american în multe privințe fără asemănare, omul de afaceri, Donald Trump, a amenințat aliații SUA că-i va lăsa de izbeliște dacă nu cheltuiesc mai mult cu propria apărare, acuzându-i că ar profita de pe urma mărinimiei americane.
Aniversarea a 75 de ani de existență vine când un număr tot mai mare de state membre în alianță și-au mărit, mai ales din cauza amenințării ruse, cheltuielile pentru apărare, unele depășind pragul de 2% din PIB considerat potrivit în interiorul NATO.
Unele țări membre și-au revizuit doctrinele de apărare, după ce își „ajustaseră” armatele la nevoi legate doar de intervenții de scurtă durată în conflicte regionale, altele discută serios reintroducerea într-o formă sau alta a serviciului militar obligatoriu.
Amenințarea vine de la Răsărit
Amenințarea rusă a făcut ca NATO să-și mărească prezența în flancul estic, unde au loc, tocmai în aceste zile aniversare, cele mai mari exerciții militare din istoria de după Războiul Rece al organizației, cu participarea a 90.000 de militari.
La Prizren, în Kosovo, se găsește probabil singurul monument închinat NATO într-o țară care nu face parte din alianță. Kosovarii vor să devină al 33-lea stat membru, dar au probleme legate de nerecunoașterea țării lor de către unele membre actuale.
La porțile NATO, despre care alianța spune mereu că rămân deschise, indiferent de părerea Rusiei sau a Chinei, se află Ucraina cuprinsă de război și Georgia, dar și Kosovo, o țară încă nerecunoscută de câteva țări din alianță, ca Spania, Grecia, Slovacia și România.
R. Moldova se numără printre puținele țări din Europa care nu și-au exprimat dorința de a intra în NATO, ca și Austria, Irlanda și Elveția, dar și Serbia, țară atacată în 1999 de avioanele alianței pentru a o opri să mai persecute și ucidă membrii comunității albaneze din Kosovo.