„Noi suntem acasă, nu ne trimiteți în Siberia” Povestea lui Mihai Peicov din Taraclia care a ales Moldova și UE în locul propagandei ruse

Mihai Peicov, directorul Centrului de Inițiative Civice pentru Minorități Naționale, în studioul Europei Libere, în timpul înregistrării podcastului „Laboratorul Social”

A crescut într-un sat bulgar din sudul R. Moldova, convins că viitorul lui este în altă țară. În școala rusă și de la posturile TV rusești a învățat admirația pentru Putin și neîncrederea față de propriul stat. Azi, Mihai Peicov luptă pentru integrarea minorităților etnice și combate dezinformarea.

Cât a fost elev în satul Corten, raionul Taraclia, în catalog era trecut Mihail și era strigat Mișa, deși prenumele lui din acte este Mihai. Astăzi pentru el este important să se prezinte anume așa – Mihai Peicov: „Mihai este un prenume românesc, iar Peicov e un nume bulgăresc. Țin foarte mult la asta, să arăt că am sânge românesc și sânge bulgar. Atunci însă realitatea în care trăiam era alta”.

Se referă la copilăria și adolescența petrecute în satul de baștină, unde, ca în multe alte localități populate în mare parte de minorități etnice, școala este cu predare în limba rusă, iar majoritatea populației – inclusiv profesorii – trăiesc conectați la surse rusești de informare, controlate de Kremlin și care prezintă o singură perspectivă asupra lumii. Astăzi, Mihai își amintește cu groază cum profesorii dedicau lecții întregi glorificării lui Vladimir Putin: „Am avut un profesor care spunea că Dumnezeu l-a trimis pe Putin și noi trebuie să-l iubim”.

Profesorii îi încurajau pe elevi să plece din R. Moldova și să-și construiască viitorul în altă țară. Mihai a fost admis la o universitate din Bulgaria, însă înainte de a începe studiile a ales să facă, pe timpul verii, un stagiu la o publicație independentă din Taraclia. Acolo, spune el, „am descoperit altă planetă, altă lume”.

„Atunci am înțeles ce înseamnă fact-checking, că ceea ce spune Igor Dodon nu este neapărat adevărat, că există și alte poziții. Am înțeles care este parcursul nostru și de ce direcția noastră este Uniunea Europeană. Am citit foarte mult despre ce se întâmplă în Federația Rusă. Nu știam despre Beslan. Nu știam despre războiul cu cecenii. Nu știam despre atacurile în care blocuri de locuințe au fost bombardate și despre acuzațiile legate de implicarea FSB. Nu știam cine este Boris Nemțov, nu știam nimic despre Alexei Navalnîi”, recunoaște Mihai Peicov.

Your browser doesn’t support HTML5

Povestea lui Mihai Peicov din Taraclia care a ales Moldova și UE în locul propagandei ruse

Atunci a decis că vrea să învețe limba română și să rămână în Republica Moldova. „Am văzut că vorbitorii de română știu aceste lucruri, pentru că redacțiile povestesc, avem presă liberă, presă independentă. Și m-am întrebat: de ce noi, vorbitorii de limbă rusă, nu aflăm despre asta?”, povestește tânărul.

A depus eforturi mari pentru a-și convinge părinții să consulte și alte surse de informare, să privească și alte perspective asupra lumii, chiar dacă acest lucru a atras ostilitatea consătenilor. „A fost foarte dur pentru mine și pentru familia mea. Într-un sat unde nu mai gândești ca ceilalți ești perceput drept trădător și pericol”.

Mihai nu s-a oprit însă la propria familie. Împreună cu alți tineri din comunitățile etnice a fondat Centrul de Inițiative Civice pentru Minorități Naționale – o organizație care își propune integrarea minorităților naționale din Republica Moldova în societate, creșterea coeziunii sociale prin dialog direct cu oamenii și combaterea propagandei.

În acest episod din „Laboratorul social”, Mihai vorbește despre transformarea sa și a altor tineri din comunitățile etnice, despre traumele istorice care marchează atât românii, cât și alte etnii din R. Moldova, dar și despre motivele pentru care rămâne optimist că societatea se poate vindeca și se poate dezvolta.

***

Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.

Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.

Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.

Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te