Noul comandant al armatei ucrainene spune că situația pe front este „extrem de dificilă”

Sârski, care s-a întâlnit cu militarii aproape de Adviivka, unde are loc o intensă ofensivă rusească pentru recucerirea orașului, a spus că situația de pe front este „complexă și stresantă” și că „ocupanții ruși continuă să-și mărească eforturile, având avantaj numeric în privința personalului”.

Agenția France Presse (AFP) amintește că linia frontului, lungă de 1000 km, practic nu s-a mișcat în ultimul an, iar forțele ucrainene se află acum în defensivă, după contraofensiva eșuată de anul trecut.

„Facem tot ce ne stă în putință să împiedicăm inamicul să intre în profunzime în teritoriul nostru”, a spus Sîrski într-o postare pe rețele, adăugând că militarii ucraineni luptă „în condiții extrem de dificile”.

Toți ochii pe Washington

Bloggerii militari ruși și oficiali locali citați de AFP spun că forțele ucrainene par să „economisească” muniție, pe fondul scăderii dramatice a rezervelor.

Ucraina se bazează pe sprijin occidental – în primul rând american – pentru a-și echipa forțele armate cu obuze, gloanțe, rachete, tancuri și sisteme antiaeriene.

Ultimul pachet de asistență SUA de miliarde de dolari se află însă blocat în Congresul de la Washington. Senatul, camera superioară, a aprobat, ce-i drept, cele peste 60 de miliarde de dolari pentru Kiev, dar nu este limpede dacă ele vor primi lumină verde și în Camera Reprezentanților.

Într-un apel cu accente emotive, președintele democrat Joe Biden a spus marți că vrea ca documentul de alocare a ajutorului să ajungă cât mai curând pe masa lui, să-l aprobe, avertizând că „nu mai e timp de pierdut”.

Succes în Marea Neagră

În vreme ce frontul terestru stagnează, Kievul a avut totuși miercuri ocazia să prezinte o nouă victorie în bătălia pentru Marea Neagră.

Ucrainenii au anunțat că au lovit o mare navă de debarcare rusească, în largul coastelor Crimeii, în noaptea de marți spre miercuri. Serviciile de informații militare ale Kievului au spus că nava Cesar Kunikov a fost „distrusă” cu drone navale.

În imaginile video publicate de serviciul GUR se poate vedea ceea ce ucrainenii spun că este o dronă care se apropie de nava rusă, după care urmează o explozie și un incendiu de proporții.

Rusia nu a comentat imediat știrea, cum procedează de obicei, de altfel, după ce Kievul informează despre reușitele trupelor sale.

Modelul finlandez?

În vreme ce ajutorul american pentru militarii ucraineni continuă să fie blocat de republicanii din Congres, se înmulțesc vocile care avertizează că fără „injecții” urgente de material militar, Ucraina riscă să fie copleșită.

Într-un interviu cu Europa Liberă, George Barros, analist la Institute for the Study of War (ISW), a spus că ucrainenii suferă de „foame de obuze”. „Li se termină resursele critice, iar rușii înțeleg asta și își planifică contraofensiva ca atare.”

Un expert de la Carnegie Endowment for International Peace, Michael Kofman, a spus într-un podcast difuzat la 30 ianuarie că în prezent rușii trag de cinci ori mai multă muniție decât adversarii lor. În vara anului trecut, rata era de 2 la 1 în favoarea ucrainenilor.

Un alt expert militar, Mark Cancian, de la Center for Strategic and International Studies, de la Washington, a declarat Europei Libere că situația de pe front începe să semene cu aceea din războiul sovieto-finlandez din 1939-1940. Atunci, finlandezii au avansat inițial promițător, provocând pierderi grele sovieticilor, dar Moscova a continuat să lovească frontul, aruncând oameni noi în luptă, până ce liniile finlandeze au cedat.

„Atunci s-au hotărât finlandezii să meargă la pace”, a amintit Cancian, sugerând că dacă nu sunt ajutați urgent și substanțial, ucrainenii ar putea fi nevoiți să ceară armistițiu cu Rusia, care le ocupă actualmente 20% din teritoriu.

În declarațiile oficiale, liderii puterilor occidentale și ai NATO spun mereu că Ucraina trebuie să învingă Rusia, mai degrabă decât să cadă la pace plătind un preț greu. Recent, o țară NATO învecinată Rusiei, Estonia, a spus că Moscova ar folosi orice armistițiu pentru a-și regrupa forțele în nord-vest, amenințând țările baltice, poate chiar și Polonia.