,,Nu am cerut să fim iubiți, doar să se poarte bine cu noi” Refugiați, despre neregulile depistate la centrul de plasament din Popeasca

Administrația Centrului de plasament temporar din satul Popeasca, raionul Ștefan Vodă, a fost schimbată, după ce mai mulți refugiați ucraineni au semnalat o serie de probleme, începând de la calitatea alimentelor și lipsa accesului la produse de igienă până la atitudini discriminatorii și ostile din partea fostului director.

Neregulile au fost documentate de Oficiul Avocatului Poporului, care monitorizează respectarea drepturilor refugiaților în toate centrele de plasament. După mai multe încercări de a remedia problemele, ombudsmanul a cerut intervenția autorităților. Activitatea centrului a fost verificată de Direcția asistență socială a raionului Ștefan Vodă, s-au întreprins remanieri de personal și multe dintre problemele refugiaților au fost soluționate, a anunțat Oficiul Avocatului Poporului într-un comunicat.

Europa Liberă a mers la fața locului și a discutat cu refugiații ucraineni.

„Erau probleme foarte mari cu alimentația. Mâncam și mergeam la farmacie. Pachete de igienă nu primeam. Cumpăram totul singuri, deși știam că ele există în camere, vedeam peste fereastră că sunt pline. În loc de șampon, ni se dădea regulamentul”, ne-a povestit Tatiana, o refugiată din regiunea Nikolaev.

„Când am venit, mâncarea lăsa de dorit. Apoi a venit o comisie sau o delegație responsabilă de programul de alimentație și lucrurile s-au schimbat. Nu pot să mă supăr nici pe fostul șef, nici pe doamna care a venit în locul lui. Acum e bine”, a fost mai puțin categorică o altă refugiată din Nikolaev, pe nume Vera.

Mai multe mărturii în video:

Refugiații ucraineni povestesc despre neregulile de la centrul de plasament din Popeasca, Ștefan Vodă

Centrul de plasament temporar din Popeasca a fost amenajat în incinta școlii internat din sat, pe 25 februarie, la o zi după ce Rusia a invadat Ucraina. Inițial, a găzduit 50 de refugiați ucraineni. Numărul lor a crescut până la 120 de persoane, la începutul lunii martie. În prezent, centrul adăpostește 73 de refugiați, inclusiv 33 de copii. Jumătate dintre refugiați sunt etnici romi.

Fostul director: „Probabil, i-am bruscat puțin cu vorba”

Printre problemele semnalate de refugiați și documentate de Oficiul ombudsmanului au fost și câteva încercări din partea fostei administrații de a refuza, sub diferite pretexte, cazarea romilor. Toate aceste încercări, unele probate cu înregistrări audio de refugiați, au eșuat, ne-a spus Veaceslav Ursu, șeful reprezentanței Varnița din cadrul Oficiului Avocatului Poporului.

„Nu am cerut să fim iubiți, doar să se poarte bine cu noi. Suntem toți oameni, suntem la fel, indiferent de rasă, de culoarea pielii, de sânge”, afirmă Tatiana.

Fostul director al centrului de plasament, Ion Cazacu, respinge acuzațiile care i se aduc și susține că și-a dat benevol demisia, pe 19 iulie. El nu neagă că a avut conflicte verbale cu unii refugiați.

„Dacă îi spui omului că pachetul igienic se dă, conform regulamentului, o singură dată, la cazare, iar peste trei zile după ce a primit pachetul, el vine să ceară altul, este neomenește. Probabil, i-am bruscat puțin cu vorba. Dar o parte dintre refugiați, pur și simplu, s-a obișnuit să facă business, să câștige din statutul acesta de refugiat”, acuză fostul director, sugerând că unii refugiați ar fi vândut din lucrurile pe care le primeau.

Cazacu recunoaște, de asemenea, că în primele săptămâni de activitate a centrului au existat probleme legate de alimentarea refugiaților. Potrivit lui, localnicii și agenții economici din sat puneau mână de la mână ca să-i hrănească pe refugiați și să-i ajute fiecare cu ce poate. Ulterior, au început să vină ajutoare de la Ministerul Muncii, iar din aprilie, centrul de plasament a fost inclus în programul alimentar al ONU.

Se estimează că de la începutul invaziei rusești în Ucraina, pe 24 februarie, în R. Moldova au intrat în jur de jumătate de milion de refugiați, iar peste 76.000 rămân încă în țară. În prezent, sunt active 69 de centre de plasament temporar.

Autoritățile moldovene au fost, în general, lăudate pe plan internațional pentru modul în care au gestionat criza refugiaților. Au atras însă și critici din partea organizației Human Rights Watch, într-un raport publicat la finele lunii mai, pentru segregarea romilor refugiați din Ucraina, la plasarea lor în centrale de cazare. Guvernul de la Chișinău a respins aceste acuzații, explicând că nu a aplicat criteriul etnic atunci când a repartizat refugiații în spațiile de cazare.